Un interviu realizat de Mina Cristiana pentru Indigo Hub
A venit în România în 2019, după o carieră internațională care l-a purtat prin India, Olanda și Spania și după experiențe profesionale la Tata Consultancy Services și British American Tobacco. Astăzi conduce Greenpack, o companie românească din industria managementului deșeurilor, cu venituri de peste 100 de milioane de euro și aproximativ 800 de angajați.
Pentru Rituraj Somani, CEO-ul Greenpack, România a devenit însă mai mult decât țara în care lucrează. Aici și-a adus familia, aici spune că a găsit o societate apropiată cultural de India și tot aici vede un potențial economic care încă așteaptă să fie valorificat.
Într-un interviu acordat Minei Cristiana pentru Indigo Hub, Rituraj Somani vorbește despre drumul său către România, diferențele dintre modelul românesc și cel olandez, potențialul Portului Constanța, relațiile economice dintre România și India și, mai ales, despre planul Greenpack de a trece granițele țării și de a deveni o companie regională sau chiar multinațională.
Vizita președintelui Indiei și un nou capitol România–India
Discuția pornește de la unul dintre cele mai importante momente recente ale relației dintre cele două țări: vizita președintelui Indiei în România, eveniment pe care Rituraj Somani îl privește atât din perspectiva unui om de afaceri, cât și din aceea a unui indian stabilit aici.
„Este, așa cum am spus, o onoare. E altfel când liderul țării tale vine într-o altă țară după 30 de ani. Este multă emoție în rândul oamenilor și la fel a fost și pentru noi.
În același timp, ne așteptăm ca acest lucru să aducă o colaborare mult mai strânsă între România și India. Veți vedea multă creștere în comerț, afaceri și schimburi culturale între cele două țări.
India și România au fost mereu prieteni buni, din câte cunoaștem.”
Pentru Somani, apropierea dintre cele două țări are însă și o dimensiune personală. România a apărut în viața sa într-un moment în care traseul profesional părea să îl conducă în cu totul alte direcții.
„Uneori, viața își urmează propriul curs”
Originar din New Delhi, Rituraj Somani a locuit o perioadă îndelungată în Olanda, apoi în Spania. România a intrat în ecuație în perioada în care lucra pentru British American Tobacco.
„Este o întrebare pe care o primesc de multe ori. Uneori, viața își urmează propriul curs. Îți faci planuri, dar viața are propriul ei curs.
Am locuit în Olanda o perioadă lungă. Apoi am locuit în Spania. Lucram la British American Tobacco și atunci mi s-a cerut să vin aici și să conduc centrul lor de servicii partajate.”
Era anul 2019. Prima experiență românească avea să schimbe însă mai mult decât locul de muncă.
„În 2019 am venit în România pentru prima dată și mi-am dat seama că locul acesta este mult mai apropiat de India decât Olanda, din acest punct de vedere. Apoi am vrut să vină și familia mea. Soția mea lucra și ea și am întrebat-o: «De ce nu ne mutăm toți aici, ca familie?». A fost o decizie dificilă pentru ea, pentru că atunci când există două cariere care concurează, uneori trebuie să iei decizii grele. Dar a venit aici și chiar îi place. Sunt recunoscător țării și oamenilor de aici pentru că ne-au îmbrățișat și ne-au acceptat. Acum suntem parte din România.”
Această ultimă afirmație spune probabil mai mult despre relația lui Rituraj Somani cu România decât orice statistică economică. Pentru executivul indian, integrarea a venit prin familie, prin oameni și prin apropierea dintre cele două culturi.
De la Tata Consultancy Services și British American Tobacco la Greenpack
Cariera lui Somani a început într-unul dintre cele mai cunoscute grupuri indiene din domeniul tehnologiei și serviciilor, Tata Consultancy Services.
„M-am alăturat TCS, Tata Consultancy Services, ca prim angajator după ce mi-am terminat masterul. După ce am lucrat cu ei aproximativ cinci ani, conduceam operațiunile lor europene din punct de vedere financiar. Apoi m-am mutat la British American Tobacco. Cu BAT am călătorit prin mai multe țări și așa am ajuns în România. Ulterior, am plecat de la BAT și m-am alăturat Greenpack. Acum lucrăm la o companie antreprenorială pentru a o face mai mare”.
Experiența acumulată în corporații internaționale a ajuns astfel să fie pusă în serviciul unei companii românești care își propune să treacă la următorul nivel de dezvoltare.
România, văzută prin ochii unui indian care a trăit în Olanda
Experiența olandeză îi oferă lui Somani un reper interesant pentru evaluarea României. Diferențele sunt evidente, dar tocmai decalajele existente îi alimentează optimismul.
„Aș spune că sunt multe diferențe între culturile României și Olandei. Una dintre ele este că aici lucrurile sunt mult mai flexibile decât în Olanda. Oamenii de aici sunt mult mai calzi. Aș spune că sunt latini. Am locuit puțin în Spania, așa că asta m-a ajutat să mă acomodez, să devin puțin mai latin din acest punct de vedere. Cred că această cultură este mult mai apropiată de cultura indiană, pentru că oamenii de aici prețuiesc lucruri similare cu cele prețuite în India, ecosistemul social și toate celelalte”.
Modelul olandez rămâne însă, pentru el, un reper de dezvoltare.
„Olanda are calitățile ei minunate. Are o infrastructură foarte bine definită și structurată. Are reguli și procese foarte bine definite pentru majoritatea lucrurilor. Olandezii sunt mult înainte în tehnologie, în ecosistemul educațional și așa mai departe. Avem multe de învățat, ceea ce înseamnă că mai avem multă creștere de realizat aici. Faptul că fac parte din această creștere mă entuziasmează”.
Apoi vine comparația economică pe care Somani își construiește argumentul privind potențialul României. „Dacă ne uităm la România, avem un PIB de aproximativ 400–450 de miliarde, iar Olanda este aproape de 1,2 trilioane. Suntem de mărimi similare și avem tipuri de resurse similare: oameni, port, teren. De fapt, avem mult mai mult teren decât Olanda. Cred că aici sunt toate ingredientele pentru creștere. Sunt foarte entuziasmat să fac parte din asta”.
Portul Constanța poate deveni poarta Europei Centrale și de Est
Comparația cu Olanda conduce inevitabil discuția către Rotterdam și Constanța. Pentru Somani, obiectivul României ar trebui să depășească ideea unei competiții directe cu porturile occidentale. Constanța trebuie să își construiască propria poziție strategică.
„Nu cred că trebuie să ne cucerim unii pe alții, dar cred că Portul Constanța merită propria poziție în comerțul maritim global. Rotterdamul și-a dezvoltat propria poziție în acest comerț. Cred că acest comerț va deveni tot mai mare pe măsură ce înaintăm. Portul Constanța are o capacitate excelentă de a deservi o parte din Europa, lucru pe care ar trebui să îl explorăm mai mult. Construirea unui ecosistem mai bun, a unei infrastructuri de depozitare mai bune, drumuri mai bune pentru acces peste tot și dezvoltarea portului vor fi necesare. Atunci, cu siguranță, vom putea deservi cel puțin partea centrală și estică a Europei prin Portul Constanța.”
Mesajul depășește infrastructura portuară. În viziunea CEO-ului Greenpack, România dispune deja de o parte importantă dintre avantajele necesare pentru a deveni un centru economic regional. Diferența o poate face capacitatea de a transforma aceste resurse într-un ecosistem funcțional.
Întâlnirea care a schimbat direcția Greenpack
În spatele actualei etape de dezvoltare a Greenpack se află și întâlnirea dintre Rituraj Somani și antreprenorul român Christian Lazăr. Cei doi s-au cunoscut prin intermediul unui prieten comun. Somani își amintește inclusiv întrebarea pe care i-a adresat-o la prima lor discuție.
„Ne-am cunoscut printr-un prieten comun, iar Christie este acum un prieten foarte bun. Sunt deja aproape doi ani de când lucrăm împreună. Îmi amintesc și acum prima noastră întâlnire. L-am întrebat: «Chiar vrei pe cineva care nu vorbește fluent română să facă parte din echipă? Pentru că mediul de lucru se va schimba dramatic.» Răspunsul lui, care cumva mi-a schimbat gândirea, a fost: «Dacă vrem să devenim mai mari decât în România, trebuie să vorbim în engleză». Clar, Christie este un om cu viziune și cineva pe care îl apreciez foarte mult. Cred că, fără acel răspuns, nu aș fi fost parte din această călătorie astăzi.”
Din această discuție s-a conturat și obiectivul actual al companiei.
„Viziunea pe care o avem ca echipă este să construim o companie românească ce funcționează nu doar în România, ci și în afara ei, devenind o companie regională sau chiar multinațională”.
Cum a ajuns Greenpack la peste 100 de milioane de euro
Greenpack are venituri de peste 100 de milioane de euro și aproximativ 800 de angajați. Pentru un executiv cu peste două decenii de experiență financiară, explicația creșterii companiei pornește de la caracterul antreprenorial și de la disponibilitatea de a anticipa schimbările pieței.
„În primul rând, cred că suntem o companie antreprenorială. Ne asumăm riscuri, așa cum este nevoie în afaceri. Ne uităm la direcția în care se îndreaptă mediul de afaceri și lucrăm cu un pas înainte pentru a ne construi afacerea. Avem o echipă foarte bună și stabilă. Ne ținem oamenii aproape și ne concentrăm pe construirea unui viitor și a unui mediu mai bun în industria managementului deșeurilor.”
Tocmai decalajul României față de economiile occidentale poate reprezenta, paradoxal, una dintre oportunitățile majore ale industriei.
„Managementul deșeurilor în România nu este încă foarte avansat. Ratele noastre de depozitare la groapa de gunoi sunt printre cele mai mari din Europa. Mai avem mult de mers dacă ne comparăm cu Europa de Vest în ceea ce privește capacitatea de a gestiona deșeurile.
Tot ce s-a întâmplat în Europa de Vest încă trebuie să se întâmple și în România. Și se vor întâmpla chiar mai multe lucruri, pentru că tehnologia avansează, iar proiectele la care ne uităm ne vor ajuta să devenim o versiune mai bună a Europei de Vest”.
Pentru această transformare, capitalul privat reprezintă doar una dintre piesele necesare.
„Acestea fiind spuse, multe lucruri trebuie să se așeze la locul lor. Reglementarea trebuie să se așeze la locul ei. Agendele oamenilor trebuie să se așeze la locul lor. Ecosistemul de acces la capital trebuie să se așeze la locul lui. Sunt multe lucruri care trebuie să se așeze și spre asta lucrăm”.
Greenpack pregătește achiziții și proiecte în Europa Centrală
Ambiția regională a companiei începe să capete o formă concretă. Greenpack analizează atât achiziții, cât și investiții în proiecte noi în România și în Europa Centrală.
„Ne uităm atât la proiecte țintite, cât și la achiziții țintite, atât în România, cât și în regiunea Europei Centrale. În această regiune, ideal ar fi fie să achiziționăm un jucător mai mic și să aducem know-how-ul nostru pentru a extinde afacerea acolo, fie să construim un proiect nou, de la zero. În al doilea caz ar fi un proiect specific, țintit pe o anumită parte a managementului deșeurilor. Aceștia sunt pașii pe care îi vom face în perioada următoare.”
Există deja și un prim exemplu al exportului de expertiză românească.
„Unul dintre pașii pe care îi facem deja este consultanța pentru sistemul grecesc de garanție-returnare, DRS. RetuRO a fost înființat în România, iar noi suntem în acest moment consultanții principali pentru sistemul DRS din Grecia.”
Este poate una dintre cele mai interesante idei ale interviului: România începe să exporte know-how într-un domeniu în care, în urmă cu numai câțiva ani, privea aproape exclusiv către experiența statelor occidentale.
„Clientul trebuie să știe că vom fi acolo când apare o problemă”
Dincolo de investiții, cifre și planurile de extindere, Somani reduce relația cu piața la un principiu aparent simplu: încrederea.
„În tot ceea ce caută clienții, cel mai important lucru este certitudinea experienței. Adică: dacă lucrez cu această companie, primesc un serviciu de calitate? Primesc experiența pe care o caut? În viața reală, lucrurile mai urcă și mai coboară, pentru că așa este viața reală și așa sunt afacerile. Cel mai important lucru pe care îl caută clientul este certitudinea că, atunci când are o problemă, noi vom fi acolo pentru a o rezolva. Are nevoie de siguranță. Și exact asta facem.”
Această filozofie a dus uneori compania dincolo de limitele stricte ale contractelor.
„Am avut situații în care am rezolvat lucruri care nu erau în contractul nostru și nici în responsabilitatea noastră. Dar problema a apărut la client și am făcut tot ce am putut pentru a rezolva situația. Asta contează atunci când vine vorba despre un client și despre relația noastră cu el. Mergem cu un pas mai departe, atât cât este nevoie, pentru a ne asigura că acel client este mulțumit”.
De la România către Europa
Povestea lui Rituraj Somani este, în fond, povestea unui executiv indian care a venit în România pentru o etapă profesională și a ajuns să își mute aici familia și să participe la construcția unei companii românești cu ambiții internaționale.
După Tata Consultancy Services, British American Tobacco și experiența acumulată în mai multe economii europene, Somani privește România printr-o lentilă diferită. Vede decalajele față de Vest, dar vede mai ales spațiul de creștere pe care aceste decalaje îl deschid.
Portul Constanța, infrastructura, resursele, poziția geografică, apropierea culturală de India și potențialul industrial formează, în viziunea sa, o combinație pe care România încă o poate exploata mult mai bine.
Iar Greenpack încearcă să transforme această perspectivă într-un proiect concret: o companie construită în România, cu peste 100 de milioane de euro venituri, care își pregătește extinderea prin achiziții și investiții în Europa Centrală și care exportă deja expertiză către alte piețe europene.
Poate că cea mai importantă afirmație a lui Rituraj Somani rămâne, astfel, una dintre cele mai simple: „Cred că aici sunt toate ingredientele pentru creștere.” Miza următorilor ani va fi ca România să învețe să le folosească.