Rachete rusești ajung pe teritoriul Poloniei, o dronă cu explozibil pătrunde într-unul dintre cele mai importante noduri logistice din Germania, iar un alt aparat explodează în Bulgaria, aproape de frontiera cu România și de infrastructura energetică strategică. Peste toate vin informațiile serviciilor americane, care includ deja în evaluările lor posibilitatea ca Rusia să testeze militar un stat NATO chiar din toamna acestui an. Europa se apropie de o etapă mult mai periculoasă a confruntării cu Moscova. Pentru Vladimir Putin, miza unui eventual atac limitat ar putea depăși cucerirea unui teritoriu. Adevărata țintă ar putea fi credibilitatea Articolului 5 și capacitatea celor 32 de state NATO de a răspunde împreună.
Racheta din Polonia arată cât de expus este flancul estic
La sfârșitul lunii iulie, o rachetă rusească Kh-101 a ajuns pe teritoriul Poloniei și a explodat într-un câmp din apropierea localității Tarnawa Kolonia. Impactul a produs un crater cu diametrul de aproximativ zece metri. Un avion F-16 polonez fusese ridicat pentru identificarea amenințării.
Premierul Donald Tusk a declarat că elementele recuperate indică o rachetă rusească. Varșovia consideră că teritoriul polonez nu reprezenta ținta deliberată a atacului, produs în timpul unui bombardament masiv asupra Ucrainei. Această precizare contează enorm din punct de vedere politic. Militar însă, o armă rusească a pătruns în spațiul unui stat NATO – un incident care nu este însă fără precedent. În 2022, o rachetă a explodat la Przewodów, iar în anii următori drone și fragmente de aparate au ajuns în mai multe zone ale flancului estic. România a trecut, la rândul său, prin asemenea incidente.
Fiecare astfel de incident poate oferi Moscovei informații despre radare, timpul necesar ridicării avioanelor, procedurile militare, comunicarea dintre aliați și reacția politică a capitalelor occidentale.
Leipzig duce amenințarea în inima Germaniei
Nivelul de îngrijorare a crescut odată cu incidentul de la aeroportul Leipzig/Halle. O dronă încărcată cu explozibil și prevăzută cu detonator a ajuns într-o zonă sensibilă a aeroportului. Leipzig reprezintă un centru important pentru transporturile militare germane și NATO și pentru logistica destinată Ucrainei. Ancheta germană trebuie să stabilească autorii și traseul aparatului. Serviciile americane au însă informații care leagă incidentul de guvernul rus, potrivit Wall Street Journal.
Există și un precedent: în iulie 2024, un colet incendiar a luat foc într-un centru DHL din Leipzig înainte de încărcarea într-un avion. Serviciile germane au atribuit ulterior Moscovei responsabilitatea pentru operațiunea respectivă. Acum vorbim despre o dronă cu explozibil ajunsă într-un aeroport strategic. Europa se confruntă astfel cu o formă de presiune care amestecă sabotajul, spionajul, atacurile cibernetice și amenințarea militară. Scopul poate fi producerea unor efecte concrete, dar și verificarea permanentă a vulnerabilităților occidentale.
Explozia din Bulgaria arată o vulnerabilitate periculoasă
Sâmbătă, 8 august, o dronă a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul Bulgariei, în apropierea frontierei cu România. Incidentul s-a produs lângă Kardam, la aproximativ un kilometru de infrastructura gazoductului Trans Balkan. Aparatul transporta o cantitate importantă de material exploziv. Victime și pagube asupra infrastructurii au fost evitate. Originea dronei rămâne de stabilit. Incidentul readuce în atenție o vulnerabilitate cunoscută: aparatele mici care zboară la altitudine redusă sunt mai greu de detectat. MApN a precizat că sistemele românești de supraveghere radar nu au identificat un aparat care să fi traversat România spre Bulgaria.
Bulgaria a anunțat deja întărirea măsurilor de securitate. România, Bulgaria și Polonia se află pe frontiera NATO cea mai expusă consecințelor războiului din Ucraina. Orice breșă descoperită aici poate deveni informație pentru planificatorii militari ruși.
Washingtonul începe să vorbească despre un posibil atac
Cel mai serios avertisment vine însă din Statele Unite. Potrivit Wall Street Journal, evaluările serviciilor americane includ posibilitatea ca Vladimir Putin să testeze NATO printr-o acțiune limitată în intervalul cuprins între toamna anului 2026 și 2029. Scenariile merg de la atacuri cibernetice și operațiuni hibride până la incursiuni limitate pe teritoriul unui aliat. Probabilitatea imediată rămâne evaluată drept redusă. Noutatea este că Washingtonul ia acum în calcul un scenariu considerat până de curând puțin probabil.
Washingtonul începe să considere posibil un lucru pe care, până recent, războiul din Ucraina îl făcea mult mai puțin probabil: Kremlinul ar putea accepta riscul confruntării cu NATO pentru a testa unitatea Alianței. Comparația cu 2021 vine firesc. În primăvara lui 2021, Rusia a început concentrarea unor forțe importante lângă Ucraina. În toamna aceluiași an, acumularea militară a devenit mult mai amplă. Statele Unite au început să avertizeze public asupra pregătirii unei invazii.
La începutul lui decembrie 2021, evaluările americane vorbeau despre posibilitatea ca Rusia să mobilizeze aproximativ 175.000 de militari pentru ofensivă. În februarie 2022, înaintea invaziei, estimările occidentale ajunseseră la aproximativ 150.000 până la 190.000 de militari ruși și forțe asociate concentrați în jurul Ucrainei. Moscova respingea scenariul unei invazii. Pe 21 februarie 2022, Vladimir Putin a recunoscut independența autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk. Trei zile mai târziu, în dimineața de 24 februarie, Rusia a început invazia pe scară largă. Atacul a venit simultan din mai multe direcții. Trupele ruse au intrat din Rusia, Crimeea ocupată și Belarus, în timp ce rachetele au lovit obiective pe întreg teritoriul ucrainean.
Serviciile americane anticipaseră esența operațiunii, iar invazia a început în linii mari așa cum avertizaseră acestea. Experiența anului 2022 arată, însă, cât de costisitoare poate deveni ignorarea semnalelor.
Putin ar putea urmări ceva mai valoros decât un teritoriu
Un atac convențional masiv asupra NATO ar pune Rusia în fața unei coaliții militare uriașe. De aceea, scenariul unei operațiuni limitate pare mult mai logic din perspectiva Kremlinului. Câțiva kilometri ocupați temporar într-un stat baltic, sabotarea unei infrastructuri strategice, un atac cibernetic devastator sau apariția unor militari fără însemne ar putea crea o criză greu de gestionat în primele ore.
Miza ar fi însă mai degrabă politică decât teritorială. Rusia ar urmări să afle dacă Washingtonul, Berlinul, Parisul, Londra, Varșovia și celelalte capitale consideră aceeași acțiune suficient de gravă pentru declanșarea apărării colective. O ezitare ar lovi direct credibilitatea NATO. Pentru Putin, aceasta ar putea fi adevărata miză.
Articolul 5 și miza reală a unui atac limitat
NATO a fost creată în 1949 tocmai pentru descurajarea expansiunii sovietice. Articolul 5 stabilește că atacul armat împotriva unui aliat este considerat atac împotriva tuturor. În cei 77 de ani de existență ai Alianței, Articolul 5 a fost invocat o singură dată, după atentatele teroriste din Statele Unite din 11 septembrie 2001. Un atac rusesc ar crea astfel primul test european real al mecanismului de apărare colectivă. NATO precizează că răspunsul fiecărui aliat poate include folosirea forței militare, în funcție de circumstanțe. Atacurile cibernetice și hibride de mare amploare pot ajunge, de asemenea, la nivelul care justifică aplicarea Articolului 5.
La summitul de la Ankara din iulie 2026, cele 32 de state au reafirmat explicit principiul potrivit căruia un atac asupra unuia reprezintă un atac asupra tuturor și au definit Rusia drept amenințare pe termen lung pentru securitatea euroatlantică.
Alianța încearcă să transforme avertismentele în capacități militare. În 2025, aliații europeni și Canada au majorat investițiile în principalele cerințe de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari, iar la summitul din Ankara au fost anunțate achiziții suplimentare de peste 50 de miliarde de euro.
Mai important pentru incidentele din ultimele săptămâni, NATO a lansat programul Drone Edge, care prevede investiții de 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru combaterea sistemelor fără pilot. Alianța investește și 27 de miliarde de euro în modernizarea infrastructurii de combustibil și a conductelor necesare susținerii forțelor militare, inclusiv spre flancul estic.
Următorul front ar putea începe cu un incident aparent minor
Rusia are puține motive să provoace deliberat un război total cu NATO. Are însă motive să testeze limitele Alianței. Racheta din Polonia, drona de la Leipzig și explozia din Bulgaria au cauze și grade diferite de atribuire. Amestecarea lor într-o singură operațiune rusească ar depăși dovezile disponibile.
Privite în contextul avertismentului serviciilor americane, ele transmit însă ceva mult mai important. Granița dintre războiul din Ucraina și securitatea teritoriului NATO devine tot mai subțire. În 2021, Occidentul a urmărit luni întregi concentrarea trupelor ruse. A văzut tancurile, taberele militare, logistica și pregătirile. Mulți au sperat până aproape de 24 februarie că amenințarea va rămâne un instrument de presiune. A urmat cel mai mare război european de după 1945.
În 2026, semnalele arată diferit. Apar drone, rachete, sabotaje, operațiuni hibride și avertismente ale serviciilor de informații. Un eventual nou front poate începe altfel decât cel ucrainean: spre exemplu, printr-o provocare suficient de mică pentru a produce confuzie, dar și suficient de gravă pentru a pune NATO în fața unei decizii dificile. Pericolul real este ca Moscova să testeze nu atât frontierele Alianței, cât voința politică a Occidentului. Dacă Rusia ajunge la concluzia că statele NATO sunt divizate, provocările pot deveni tot mai îndrăznețe. În 2022, avertismentele au precedat invazia Ucrainei. În 2026, avertismentele au revenit și, de această dată, ele privesc direct frontiera NATO.