Un interviu realizat de Mina Cristiana pentru Indigo Hub
Relația economică dintre România și India intră într-o etapă în care schimburile comerciale clasice lasă loc unei construcții mult mai ample, bazate pe investiții, proiecte comune, tehnologie, agricultură, industria de apărare, energie, educație și forță de muncă. România are în această ecuație câteva avantaje importante: apartenența la piața Uniunii Europene, Portul Constanța, Dunărea, poziția geografică și o economie care are nevoie de investiții și de noi piețe.
Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, privește relația cu India și din perspectiva antreprenorului cu 36 de ani de experiență. A participat la vizita în România a președintei Indiei, Droupadi Murmu, discută direct cu oameni de afaceri indieni, conduce o instituție cu peste 1.000 de membri și spune că inclusiv una dintre propriile sale companii are deja patru angajați indieni.
Într-un interviu acordat Minei Cristiana pentru Indigo Hub, președintele CCIB vorbește despre o schimbare de perspectivă pe care a observat-o în ultimele luni. Companiile indiene privesc România tot mai mult ca destinație pentru investiții și ca posibilă poartă de intrare către piața europeană.
Iar predicția sa este ambițioasă: în aproximativ doi ani, schimburile economice dintre România și India s-ar putea dubla.
Vizita președintei Indiei și semnalul transmis mediului de afaceri
Vizita președintei Droupadi Murmu în România a avut o puternică dimensiune economică. Șefa statului indian a fost însoțită de o delegație de 34 de companii, cu interese în domenii precum IT, agritech, agricultură, tehnologie și inteligență artificială.
Pentru Iuliu Stocklosa, importanța momentului a venit tocmai din asocierea componentei politice la cel mai înalt nivel cu prezența mediului privat.
„A fost o experiență deosebită, având în vedere nivelul vizitei. Vorbim despre o vizită la nivel de președinte al Indiei, după 30 de ani. Din punctul meu de vedere, vizita a fost foarte bine organizată de cei care s-au ocupat de pregătirea ei. Cel mai important lucru care mi s-a părut a fost componenta economică, ceea ce reprezintă un plus pentru viitorul relațiilor economice dintre cele două țări.”
Apropierea dintre India și Uniunea Europeană a produs deja efecte în mediul de afaceri, iar acestea se văd, potrivit președintelui CCIB, în interesul companiilor indiene pentru România.
„Ceea ce am simțit noi, oamenii de afaceri, de la momentul semnării acestui acord dintre Uniunea Europeană și India a fost un interes major al firmelor indiene de a ne vizita, în primul rând. În acest sens, am avut mai multe întâlniri cu oameni de afaceri din India și am organizat chiar un forum de afaceri cu o asociație a exportatorilor de bijuterii și pietre prețioase, cu care vom semna un parteneriat. Este o continuare a tradiției Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, care are la ora actuală 150 de parteneriate semnate cu camere echivalente sau organizații patronale.”
România, poarta indiană către piața europeană
Un element apare constant în discuțiile economice dintre cele două țări: poziția geografică a României. Pentru investitorii indieni, România poate oferi simultan acces la Uniunea Europeană, la Marea Neagră și la coridorul fluvial al Dunării. Din această combinație poate apărea unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale țării în relația cu India.
Stocklosa spune că schimbarea de percepție se vede deja.
„În primul rând, am observat o modificare a interesului firmelor indiene pentru România și pentru Uniunea Europeană, în general. Se discută despre investiții în România, ceea ce pentru țara noastră este foarte important pentru viitor.
Ei ne consideră o poartă de intrare pentru mărfurile și produsele indiene destinate Uniunii Europene, având în vedere atât Portul Constanța, cât și Dunărea, care permite transportarea mărfurilor la prețuri convenabile până în vestul Europei.”
Cât de repede se poate transforma interesul în cifre? Președintele CCIB evită o prognoză pe termen foarte scurt, însă avansează o perspectivă mult mai importantă pentru următorii doi ani.
„În acest moment este dificil să facem o estimare pentru că acordul încă trebuie să parcurgă procedurile necesare pentru a intra efectiv în vigoare.
Din experiența proprie pot însă să vă spun că, într-un interval de cel puțin doi ani și având în vedere dorința celor doi președinți care au participat la acest eveniment deosebit, văd posibilă o dublare a schimburilor economice dintre România și India. La ora actuală, din ceea ce știu eu, schimburile sunt undeva la nivelul de 1,2 miliarde. Este o cifră foarte redusă raportată la dimensiunea Indiei și a Uniunii Europene. Făceam mai devreme o comparație cu un om de afaceri referitoare la Olanda. Diferența în materie de trading este foarte mare, însă vorbim și despre un alt nivel.”
Portul Constanța și Middle Corridor
Comparația cu Olanda duce discuția către infrastructura de transport. Rotterdam a devenit una dintre marile porți comerciale ale Europei tocmai prin capacitatea de a concentra și redistribui volume uriașe de mărfuri.
România are Portul Constanța și accesul la Dunăre, iar dezvoltarea unor rute comerciale noi dintre Asia și Europa poate schimba relevanța economică a acestei infrastructuri.
„Este un alt nivel pentru că Olanda reprezintă un hub de import pentru Europa. Portul Rotterdam este foarte important și foarte multă marfă ajunge în Europa pe acolo. Acum există dorința de a găsi noi căi de transport dinspre India. Se caută rute mai scurte, care să evite ocolirea Africii și a Europei. Există, de exemplu, Coridorul de Mijloc, așa-numitul Middle Corridor, la dezvoltarea căruia se lucrează în prezent și în care India dorește să fie partener, astfel încât mărfurile să poată ajunge direct către Marea Neagră și, respectiv, România.”
Portul Constanța ar putea căpăta astfel o importanță mai mare decât cea pe care o are în prezent. Stocklosa spune că subiectul a trecut deja de nivelul discuțiilor teoretice.
„Sunt sigur. Chiar am participat la Constanța, acum aproximativ o lună, la o întâlnire pe această temă. Dacă acest Coridor de Mijloc va intra complet în funcțiune, pentru că în prezent se lucrează foarte mult la el, sunt sigur că Portul Constanța va deveni foarte important pentru tranzitul mărfurilor către România și Europa de Vest. Vorbim despre cel mai mare port de la Marea Neagră.”
CCIB își construiește propria rețea internațională
Strategia Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București merge în aceeași direcție. Dincolo de susținerea antreprenorilor în relația cu administrația, instituția pune accent pe internaționalizarea companiilor românești, mai ales în afara spațiului comunitar.
„Noi ne ocupăm, în general, de susținerea antreprenorilor români în relațiile cu administrațiile centrale și locale. De asemenea, acordăm o atenție deosebită internaționalizării afacerilor companiilor românești.
Ne-am concentrat în special asupra internaționalizării afacerilor în afara Uniunii Europene. Considerăm că, din perspectiva businessului, Uniunea Europeană funcționează ca un spațiu comun. Frontierele economice au dispărut în mare măsură, iar accesarea partenerilor din Uniunea Europeană este mult mai simplă. Există sisteme prin intermediul cărora putem verifica bonitatea firmelor și alte informații de care oamenii de afaceri sunt interesați atunci când pornesc o colaborare nouă. Din acest motiv, ne concentrăm foarte mult asupra țărilor din afara Uniunii Europene. Am avut mai multe deplasări în zone interesante pentru România. Mă refer în special la țările din nordul Africii. Am avut o deplasare în zona Maghrebului, în Maroc și Algeria, după care am fost în Egipt cu delegații importante de oameni de afaceri din România. Avem un birou la Bruxelles pentru că este inima Uniunii Europene, unul la Londra, care se află deja în afara Uniunii Europene, precum și prezențe la Chicago și Calgary.
Anul acesta am deschis birouri la Colombo, în Sri Lanka, la New Delhi, în India, și la Tokyo, în Japonia. Deschiderea oficială în India va avea loc undeva spre sfârșitul lunii octombrie. Vom avea o delegație importantă de oameni de afaceri români și am stabilit deja domeniile de interes.
În primul rând, este vorba despre business în agricultură. Aici discutăm atât despre agricultură, cât și despre industria alimentară. De asemenea, ne interesează foarte mult domeniul apărării, pentru că India este foarte bine pregătită în acest sector și dispune de tehnologie modernă.
Ne interesează schimburile de studenți între cele două țări. La această vizită vor participa și universități importante din România. Vorbim despre schimburi de studenți, traininguri între universități și schimburi de profesori.
Există, de asemenea, interes pentru IT și pentru energia regenerabilă, domenii importante atât pentru România, cât și pentru India.”
Biroul CCIB din New Delhi, reprezentat de Dan Bantea, capătă astfel rolul unui cap de pod pentru companiile românești interesate de una dintre cele mai mari piețe ale lumii.
Peste 1.000 de membri și o miză care depășește Bucureștiul
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București are peste 1.000 de membri. Spre deosebire de sistemele camerale din alte state europene, apartenența este voluntară, ceea ce obligă instituția să atragă companiile prin serviciile oferite.
„La ora actuală avem peste 1.000 de membri în cadrul Camerei de Comerț și Industrie. Știți că la noi apartenența la Camera de Comerț nu este obligatorie, așa cum se întâmplă în Germania, Austria, Italia, în alte țări occidentale sau în Turcia. Din acest motiv trebuie să le oferim membrilor avantaje și servicii, astfel încât să fie atrași să facă parte din Camera de Comerț.
În ceea ce privește relațiile cu India, nu pot să vă dau un număr exact al firmelor membre interesate. Trebuie însă să privim lucrurile din perspectiva internaționalizării afacerilor și a atragerii investițiilor străine în România. Bucureștiul reprezintă 25,5% din PIB-ul României, iar noi, în acest domeniu, lucrăm pentru întreaga Românie, nu doar pentru oamenii de afaceri din București.”
High-tech, apărare și agrobusiness
Interesul companiilor românești pentru India începe să se concentreze în câteva sectoare în care cele două economii se pot completa.
„În general, își doresc să meargă către industriile high-tech și automatizări industriale.
Așa cum spuneam, există interes pentru apărare, inclusiv pentru producția militară, și, foarte important din punctul meu de vedere, pentru agrobusiness. Atât pentru India, cât și pentru România, dezvoltarea acestui domeniu este foarte importantă.
Având în vedere numărul foarte mare de cetățeni ai Indiei, creșterea producției agricole și dezvoltarea industriei complementare sunt esențiale.
India este o piață foarte mare și diversificată inclusiv din perspectiva nivelului de trai, ceea ce înseamnă că poți găsi clienți pentru categorii foarte diferite de produse.
Există un interes foarte mare din partea firmelor românești care vor să dezvolte companii împreună cu parteneri indieni.”
Există deja în România companii cu acționariat mixt sau conduse de manageri indieni, iar investițiile în manufacturing, agritech și agricultură încep să capete vizibilitate. Un exemplu adus în discuție în cadrul Indigo Hub este Vector Holding și proiectul de la Oltenița, unde o companie românească având management indian intenționează să ajungă la o producție anuală de aproximativ 5.000 de tone de roșii premium.
Pentru Stocklosa, integrarea antreprenorilor indieni în România este relativ ușoară.
„Să știți că se adaptează ușor. În mediul de business din România se vorbește foarte mult limba engleză, iar pentru indieni aceasta este o limbă foarte cunoscută, fiind utilizată pe scară largă în India. Din acest punct de vedere, relațiile comerciale și economice cu românii se dezvoltă ușor. Românii sunt foarte primitori. Oricine vine în România este binevenit și astfel avem posibilitatea să ne cunoaștem mai bine inclusiv din punct de vedere cultural.”
Un sistem cameral pentru întreaga țară
CCIB lucrează și cu firme din afara Capitalei, însă sistemul cameral are reprezentare proprie în fiecare județ.
„În țară, fiecare cameră de comerț este reprezentată la nivel local. Sunt 42 de camere, dintre care una este Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București. Colaborăm cu firme din județele României, însă nu avem birouri proprii în țară, pentru că avem colegii din sistemul cameral care asigură reprezentarea la nivel local.”
O parte importantă a activității instituției rămâne recunoașterea performanței antreprenoriale prin topurile firmelor.
„Topurile firmelor le organizăm conform legii. Chiar acum suntem în procesul de organizare a topurilor firmelor din Municipiul București. Anul acesta vom organiza patru topuri. Vor fi câte două sectoare reunite la un top, câte unul pe săptămână, iar ultimul va fi evenimentul premium, Topul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.”
Pentru președintele CCIB, aceste evenimente au și o componentă personală. Înainte să conducă instituția, a trăit experiența din postura antreprenorului premiat.
„Vor avea loc în luna octombrie, în fiecare miercuri. Pot să vă transmit datele exacte pentru că evenimentele sunt organizate și pe sectoare. Am început din nou să le organizăm pe sectoare acum trei ani. Eu sunt antreprenor de 36 de ani și, la începutul activității mele de antreprenor și de membru al Camerei de Comerț, mă bucuram foarte mult atunci când primeam un premiu.
Eram în Sectorul 6. Ne invita vicepreședintele Camerei și primarul sectorului și ne bucuram să ne întâlnim cu ceilalți antreprenori premiați din sector. Am spus atunci: de ce să nu le oferim această bucurie și membrilor noștri la nivel de sector, nu doar la nivelul Bucureștiului sau la nivel național? Și ei merită să fie premiați și apreciați.”
Ce poate învăța România de la India
Experiența de 36 de ani a lui Iuliu Stocklosa în antreprenoriat, inclusiv în domeniul electric și al automatizărilor industriale, aduce discuția către unul dintre marile atuuri ale Indiei: tehnologia.
„Ei au mers foarte mult către tehnologie avansată. Din punctul meu de vedere sunt avansați tehnologic. Și noi avem însă vârfuri în anumite zone tehnologice unde putem colabora, astfel încât să dezvoltăm împreună tehnici și tehnologii noi în high-tech, cybersecurity și alte domenii.”
România are, la rândul său, capitalul uman necesar unor asemenea proiecte, consideră președintele CCIB.
„Avem specialiști foarte buni, pe care îi folosim inclusiv pentru realizarea unor proiecte internaționale. Chiar acum am câteva proiecte internaționale prin intermediul uneia dintre companiile mele. Oamenii sunt, în general, foarte bine pregătiți. Avem și costuri ceva mai bune decât în Vest, inclusiv datorită nivelului costurilor cu forța de muncă.”
„Eu am patru angajați indieni”
Relația dintre cele două economii are și o componentă care se vede deja în viața de zi cu zi a companiilor românești: forța de muncă.
Stocklosa vorbește chiar din experiența propriului business.
„Întâmplător, eu am patru angajați indieni la una dintre companiile mele.”
Experiența sa cu aceștia a fost una pozitivă.
„Foarte bine. S-au adaptat foarte bine, își fac treaba, își respectă programul și nu am avut nicio plângere din partea managementului companiei respective.”
Dincolo de exemplul personal, problema este una structurală pentru economia României. Deficitul de angajați împinge tot mai multe companii către recrutarea internațională.
„În general, a crescut cererea de forță de muncă pe piața românească. Probabil știți că avem un contingent anual de aproximativ 100.000 de muncitori străini care ar fi necesari și care sunt aprobați pentru a intra în România. Din cauza timpului lung de procesare a documentației, reușim să aducem undeva la 40.000, 50.000 sau 60.000 în fiecare an, din contingentul de 100.000. Avem nevoie de forță de muncă, atât de specialiști, cât și de muncitori necalificați, însă există o nevoie importantă de specialiști. Suntem în discuții cu partenerii noștri internaționali pentru organizarea unor cursuri de specialitate, astfel încât oamenii care ajung în România să fie cu adevărat pregătiți pentru meseriile pentru care au fost recrutați. Au existat situații în care ni s-a spus că vin, de exemplu, strungari, iar oamenii respectivi nici măcar nu văzuseră un strung.
Atunci când aducem forță de muncă din străinătate trebuie să știm că ne putem baza pe acești oameni încă din momentul în care încep activitatea. Noi le plătim salariul din prima zi și trebuie să putem conta pe calificarea pentru care au fost aduși.”
Selecția muncitorilor trebuie făcută înainte să ajungă în România
CCIB discută problema forței de muncă și în relațiile sale internaționale. India reprezintă doar una dintre piețele importante. Marocul, Egiptul și Sri Lanka apar, de asemenea, în această ecuație.
„În delegațiile internaționale la care am participat am avut întâlniri inclusiv pe tema exportului de forță de muncă. Marocul și Egiptul sunt foarte interesate, având în vedere populația mare pe care o au și dorința de a exporta forță de muncă. Am avut discuții și cu Sri Lanka. Avem birou la Colombo și purtăm discuții și în această direcție.
În ceea ce privește India, există dificultăți din cauza numărului foarte mare de cereri pentru forță de muncă. Ambasada noastră din India este foarte aglomerată și gestionează și alte state din regiune pe această componentă. Sperăm ca lucrurile să se îmbunătățească.
Pot însă să vă spun și o veste foarte bună. Cei care se ocupă de această activitate, și mă refer aici la Inspectoratul General pentru Imigrări, precum și la Ministerul Afacerilor Externe, respectiv la secția consulară, își fac treaba foarte bine. Selecția oamenilor este făcută foarte bine și acest lucru contribuie la evitarea unor probleme ulterioare.”
Ce găsește un investitor indian când ajunge în România
Intrarea pe o piață străină presupune însă mai mult decât găsirea unei oportunități de business. Înființarea unei companii, fiscalitatea, contabilitatea, autorizările, relația cu administrațiile locale și legislația pot deveni obstacole pentru un investitor care descoperă România.
CCIB încearcă să funcționeze ca punct de sprijin pentru companiile care fac acest pas.
„Putem oferi inclusiv servicii juridice, servicii contabile și contacte cu administrațiile locale. Mulți investitori vor să ajungă în anumite zone ale României, iar noi putem să le facilităm aceste contacte. De asemenea, îi putem sprijini din punct de vedere juridic.”
Există și o dimensiune culturală a acestei integrări. Experiențele oamenilor de afaceri indieni care au venit în România indică apropieri legate de familie, tradiție și modul în care sunt construite relațiile personale. Unii investitori care dezvoltă afaceri aici ajung să își aducă și familiile în România.
Stocklosa rezumă simplu atmosfera pe care o găsesc:
„Sunt primitori, sunt ospitalieri.”
Povestea diplomatului indian și „mâncarea pentru copii”
Businessul și diplomația au și momente mai puțin protocolare. Unul dintre ele îl are în centru pe Rahul Shrivastava, fost ambasador al Indiei în România.
Iuliu Stocklosa își amintește episodul printr-o poveste despre diferențele culinare dintre europeni și indieni.
„Apropo de mâncarea indiană, pentru că îmi plac și glumele, am avut acum câțiva ani o expoziție a unei țări europene în România. În cadrul expoziției exista și o prezentare de mâncare tradițională. La eveniment a venit în vizită și domnul Rahul Shrivastava, care a fost ambasador al Indiei în România și care acum se află în Namibia. I-am atras atenția că unul dintre felurile de mâncare era foarte iute. A gustat și concluzia lui a fost că, în India, aceea ar fi «mâncare pentru copii». Nu era suficient de picantă!”
Dincolo de glumă, relația dintre cei doi a continuat prin proiectele dezvoltate în perioada mandatului diplomatului indian.
„Am colaborat foarte bine în perioada în care s-a aflat aici, în România, pentru diferite proiecte pe care le-am avut. Este și un foarte bun scriitor. Este, de asemenea, colecționar de timbre și am rămas cu promisiunea ca, dacă voi vizita Namibia, să merg să îl văd.”
„Nu vorbim numai despre trading”
Spre finalul discuției, Iuliu Stocklosa introduce poate cea mai importantă corecție de perspectivă asupra relației România–India. Miza depășește valoarea anuală a mărfurilor care circulă între cele două țări.
„Și nu vorbim numai despre trading. Vorbim despre investiții, colaborări și proiecte comune. Este deja un alt nivel. După această vizită, nivelul relației s-a schimbat în mod clar. Discutăm despre comerț, dar și despre colaborare. Un moment foarte important a fost și cel în care doamna președintă a Indiei a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Este un moment important și pentru dezvoltarea schimburilor educaționale. Chiar domnul ambasador al Indiei întreba de ce în România sunt aproximativ 2.000 de studenți indieni, în timp ce în alte țări numărul acestora este mult mai mare.”
Educația devine astfel un alt pilon al relației bilaterale.
„Da. Și tocmai acesta este unul dintre scopurile vizitei despre care vă spuneam, la care vor participa și universități: să atragem studenți. Să dezvoltăm schimburile universitare și să atragem studenți indieni către România. Diplomele obținute în România sunt recunoscute la nivel european, iar acest lucru reprezintă un avantaj important.”
Operațiunea Ganga și legătura creată prin România
Subiectul studenților indieni are o semnificație aparte și pentru Mina Cristiana. În timpul Operațiunii Ganga, declanșată pentru evacuarea cetățenilor indieni din Ucraina, realizatoarea Indigo Hub a fost voluntar la Ambasada Indiei și a participat la eforturile prin care studenții ajunși prin punctele de frontieră din zona Siret și Suceava au fost sprijiniți înainte de repatriere.
Experiența a arătat atât dimensiunea comunității studențești indiene din regiune, cât și capacitatea statului indian de a mobiliza resurse pentru propriii cetățeni.
Pentru România, atragerea unei părți mai mari a acestei generații către universitățile românești poate produce efecte care depășesc veniturile aduse sistemului educațional.
Stocklosa privește relația pe termen lung:
„Și prietenia dintre țări. Acest lucru este foarte important. Acești studenți vor ajunge, la un moment dat, pe poziții importante în țara lor, iar România va avea astfel o poartă larg deschisă pentru dezvoltarea colaborării dintre România și India.”
O generație tânără care poate lega India de România
India intră în această relație și cu unul dintre cele mai mari avantaje ale sale: o populație tânără, cu generații tot mai bine pregătite în IT, inginerie, agricultură și alte domenii tehnice.
O parte dintre acești tineri își vor construi cariere internaționale. România, confruntată cu deficit de forță de muncă și cu nevoia de specialiști, poate deveni una dintre destinațiile lor, atât pentru studii, cât și pentru carieră. De aici apare o relație mult mai complexă decât cea exprimată de statisticile comerciale.
India poate găsi în România acces la piața europeană, infrastructură logistică, agricultură, oportunități de producție și parteneri tehnologici. România poate găsi în India o piață uriașă, capital, tehnologie, specialiști, studenți și parteneriate industriale.
Biroul CCIB de la New Delhi reprezintă unul dintre instrumentele prin care această apropiere poate fi transformată în proiecte concrete. Iar Iuliu Stocklosa privește deja dincolo de comerțul bilateral. În viziunea sa, următorul pas în relația România–India înseamnă investiții, companii comune, tehnologie, educație și oameni care ajung să cunoască ambele țări.
De aceea, poate cea mai relevantă afirmație a întregului interviu rămâne cea care descrie schimbarea produsă după vizita președintei Droupadi Murmu:
„După această vizită, nivelul relației s-a schimbat în mod clar.”