Demisia ministrului indian al Educației, Dharmendra Pradhan, provocată de protestele masive ale tinerilor din Generația Z în urma repetatelor scurgeri de subiecte la examenele naționale de admitere, a scos la iveală una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale guvernului condus de Narendra Modi. Demisia ministrului a permis guvernului să depășească o criză politică imediată, dar nu și problema structurală care a provocat-o. În spatele scandalului examenelor se ascunde o criză structurală mult mai profundă: India nu mai are doar o problemă de acces la educație sau de securitate a examenelor, ci o problemă de transformare a educației în locuri de muncă.
Toate fenomenele care frământă în prezent societatea indiană – fraudarea examenelor, șomajul structural, dezindustrializarea și automatizarea prin inteligență artificială – converg spre o singură teză centrală: economia indiană produce insuficient de locuri de muncă de calitate pentru numărul tot mai mare de absolvenți pe care îi formează.
Tehnologie și instanțe speciale pentru o criză de fond
Pentru a calma furia străzii, premierul Narendra Modi a anunțat crearea unor instanțe speciale cu judecată rapidă pentru persoanele implicate în rețelele de fraudă și l-a desemnat pe miliardarul din domeniul tehnologiei Nandan Nilekani, arhitectul celebrului sistem național de identitate digitală Aadhaar, să coordoneze reforma sistemului național de examinare. Planul încredințat lui Nilekani vizează reconfigurarea completă a procesului prin înlocuirea lanțurilor fizice de distribuție a subiectelor cu protocoale criptografice securizate, auditul instituțional al Agenției Naționale de Testare și eliminarea factorului uman vulnerabil la corupție.
Cu toate acestea, analiștii avertizează că aceste măsuri administrative atacă doar simptomul vizibil. Oricât de securizate ar fi examenele, ele nu pot rezolva frustrarea unei generații care descoperă că, la finalul studiilor, piața muncii nu are ce să îi ofere. Economistul Santosh Mehrotra, autorul volumului India Out of Work: Rethinking India’s Growth Story, explică faptul că piața muncii a devenit extrem de dură în ultimii zece ani, perioadă în care numărul locurilor de muncă din afara agriculturii nu a crescut, iar salariile reale au stagnat. În viziunea sa, India se confruntă simultan cu un dublu blocaj: economia creează prea puține locuri de muncă noi, iar sistemul educațional produce absolvenți nepregătiți pentru cerințele reale ale angajatorilor.
Visul diplomei și șomajul în rândul absolvenților
India deține în prezent cea mai numeroasă populație tânără din lume, având peste 360 de milioane de persoane cu vârste între 15 și 29 de ani. În ultimele două decenii, accesul la învățământ s-a extins masiv, susținut de o explozie a universităților private și a institutelor de formare profesională. Însă raportul State of Working India 2026, realizat de Universitatea Azim Premji, arată că tranziția de la diplomă la angajare se confruntă cu blocaje majore, iar rata șomajului în rândul tinerilor este de aproape patru ori mai mare decât în cazul populației adulte, depășind semnificativ media mondială.
Comparația istorică relevă amploarea acestei transformări : astfel, dacă în anul 1983 doar 4% dintre tinerii cu vârste între 20 și 29 de ani aveau studii universitare, iar rata șomajului în rândul lor era de 13%, până în 2023 ponderea absolvenților a ajuns la 28%. Paradoxal, odată cu această creștere a explodat și șomajul: 67% dintre absolvenții de facultate din anumite categorii de tineri aflați în tranziția către piața muncii nu au în prezent un loc de muncă. Această evoluție arată că, în actuala structură a economiei indiene, o diplomă universitară nu mai garantează accesul rapid pe piața muncii și este asociată cu un risc ridicat de șomaj în rândul tinerilor absolvenți. Din cele 5 milioane de absolvenți care au intrat anual pe piața muncii în ultimele două decenii, doar 2,8 milioane și-au găsit de lucru, mai puțin de 7% au obținut contracte permanente, iar un procent infim de 3,7% au reușit să acceseze joburi de birou de tip „white-collar”.
O parte din explicația acestei crize rezidă în modelul de dezvoltare economică. Spre deosebire de China, care a creat zeci de milioane de locuri de muncă absorbite din agricultură prin intermediul industriei prelucrătoare, India a încercat să sară etapa industrializării clasice, mizând direct pe servicii și tehnologie. Modelul s-a bazat pe ipoteza că serviciile și sectorul IT pot absorbi direct forța de muncă, fără o etapă intermediară de industrializare intensivă. Santosh Mehrotra arată că o relansare rapidă ar fi fost posibilă prin sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, însă acestea au fost grav afectate de măsura demonetizării din 2016 și de implementarea dificilă a taxei unice pe bunuri și servicii.
Ponderea industriei prelucrătoare în PIB-ul Indiei a scăzut de la 17% în 2015 la aproximativ 14% în prezent, iar programul emblematic „Make in India” nu a reușit să transforme țara într-o uzină globală. Mai mult, după anul 2020, peste 80 de milioane de persoane s-au întors să lucreze în agricultură – o mișcare inversă evoluției economice firești, considerată de economiști un indicator clar al șomajului mascat.
Amenințarea automatizării și apusul „visului din IT”
Perspectivele tinerilor sunt complicate și mai mult de ascensiunea rapidă a Inteligenței Artificiale, care lovește tocmai în sectorul software – principala supapă de salvare a clasei de mijloc indiene în ultimele trei decenii. Un raport realizat de Goldman Sachs estimează că între 8% și 12% dintre locurile de muncă din afara agriculturii din India riscă să fie automatizate sau înlocuite de AI. Primele efecte se văd deja în marile hub-uri tehnologice, unde angajările au încetinit dramatic, contractele temporare au luat locul posturilor stabile, iar salariile de debutant au stagnat la nivelul de acum un deceniu.
Neeti Sharma, director general al agenției de recrutare TeamLease Digital, confirmă că numărul locurilor de muncă de birou bazate exclusiv pe cunoștințe teoretice este în scădere, iar tinerii vor trebui să accepte cariere tehnice sau de teren, în domenii precum instalațiile, electricitatea sau mecanica. Tensiunile sociale sunt deja vizibile: la un eveniment oficial al gigantului HCL Technologies, sute de angajați au întrerupt prezentările conducerii scandând la unison că vor măriri de salariu, un gest fără precedent într-o industrie considerată simbolul prosperității. Investitoarea Devina Mehra avertizează că India se află în fața riscului de a avea o generație care va trăi mai rău decât părinții ei, iar stagnarea veniturilor într-o etapă timpurie de dezvoltare poate declanșa un adevărat dezastru social.
Dincolo de criza examenelor: adevărata miză a reformelor lui Modi
Prin reacția rapidă la scandalul examenelor și prin încredințarea reformei lui Nandan Nilekani, guvernul de la New Delhi transmite că tratează această criză drept una de importanță strategică. Prin apelul la expertiza tehnologică și prin modernizarea mecanismelor instituționale, Executivul încearcă să reconstruiască încrederea într-un sistem educațional esențial pentru viitorul economic al țării.
Pentru Narendra Modi, provocarea nu mai este doar menținerea unui ritm ridicat de creștere economică, ci transformarea acestuia într-o creștere care generează oportunități pentru cea mai numeroasă generație de tineri din lume. Reforma examenelor reprezintă doar primul pas al unei agende mai ample, care urmărește apropierea dintre educație, competențe și cerințele unei economii aflate în plină transformare. Dacă această strategie va fi dublată de revitalizarea industriei, investiții în inovare și dezvoltarea competențelor profesionale, India are șansa de a transforma cel mai mare avantaj demografic din lume în principalul său avantaj strategic și economic în secolul XXI.