Casa Regală a României este o prezență simbolică în spațiul public românesc, asociată cu memoria istorică, tradiția și continuitatea unei părți importante din evoluția statului român modern.
„Democrația nu înseamnă alegeri pe care oricine le poate numi libere dacă deține autoritatea, nici permisiunea de a scrie în presă orice pentru a se putea afirma că există libertatea cuvântului. Democrație înseamnă măsură în toate și înțelegere pentru toți. Democrația nu se dovedește prin vorbe, ci prin fapte. De aceea, ea nu poate renaște din minciună sau jumătăți de adevăruri”, spunea Majestatea Sa Regele Mihai I al României.
Casa Regală a României desfășoară astăzi activități cu caracter cultural, educațional și simbolic, prin proiecte publice, evenimente și colaborări cu instituții din țară și din străinătate.
Misiunea Familiei Regale a României, reprezentată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, precum și de ceilalți membri ai Familiei Regale, se axează pe promovarea intereselor României, păstrarea tradițiilor și consolidarea identității naționale.
Casa Regală și-a creat, de la revenirea în România în anii ’90, un cadru de activitate publică prin proiecte culturale, academice și sociale, colaborări cu instituții din țară și din străinătate, precum și prin participarea la evenimente de reprezentare. De la reuniuni internaționale cu participarea unor personalități până la vizite în comunități locale, de la ceremonii în capitale europene la acțiuni caritabile, Casa Regală este prezentă în diverse forme de activitate publică, de regulă într-un registru discret.
În ultimii ani, pe agenda regală a apărut constant și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Astfel, Familia Regală este implicată în proiecte culturale internaționale, colaborări cu instituții academice și activități de reprezentare externă, în completarea acțiunilor culturale și diplomatice ale statului român.
Familia Regală călătorește pentru a susține interesele României și ale Republicii Moldova în diverse contexte internaționale, inclusiv în capitale și orașe unde există comunități ale cetățenilor din ambele state. De cele mai multe ori, această activitate este mai puțin vizibilă publicului larg din România.
Zilele trecute, Familia Regală a României, reprezentată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și de Alteța Sa Regală Principele Radu, a efectuat o vizită la Stockholm, în perioada 29 aprilie – 2 mai 2026, cu prilejul participării la o serie de evenimente oficiale organizate în onoarea Majestății Sale Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani.
În același cadru festiv și diplomatic, a fost marcat și un moment important din relațiile bilaterale româno-suedeze: împlinirea a 110 ani de relații diplomatice între România și Regatul Suediei, un reper istoric care a oferit contextul unor întâlniri și manifestări cu valoare simbolică și culturală.
Astfel de momente contribuie la vizibilitatea și valorificarea simbolurilor naționale în spațiul internațional, în contexte în care diplomația culturală și prezența instituțiilor de reprezentare pot susține, în mod indirect, continuitatea dialogului dintre state și consolidarea relațiilor bilaterale în plan cultural și simbolic.
În cadrul acestei vizite, Principele Radu a participat la Institutul Cultural Român de la Stockholm, unde a avut loc vernisajul expoziției „Brâncuși 150”, un eveniment dedicat uneia dintre cele mai importante aniversări culturale românești. Expoziția a pus în valoare contribuția fundamentală a lui Constantin Brâncuși la patrimoniul artistic universal, evidențiind, în același timp, dimensiunea internațională a operei sale și impactul durabil pe care acesta îl are asupra artei moderne.
Tot la Stockholm, în urmă cu trei ani, a avut loc o vizită importantă a Familiei Regale a României, prin care s-a susținut parcursul european al Republicii Moldova. În acel context, Majestatea Sa Margareta a transmis că obiectivul asumat de Familia Regală, cu sprijinul Guvernelor de la București și Chișinău, este sprijinirea stabilității și dezvoltării Republicii Moldova și a parcursului său european.
De asemenea, Seara Palatului Elisabeta dedicată Republicii Moldova a devenit în ultimii ani un eveniment tradițional, reunind reprezentanți ai mediului politic, academic, cultural și de afaceri din România și Republica Moldova.
Familia Regală a României are o prezență constantă și în Republica Moldova, la Chișinău și în alte localități, cu un număr semnificativ de vizite oficiale în ultimele decenii.
La Palatul Elisabeta au loc periodic întâlniri cu ambasadori străini și români, precum și cu reprezentanți ai mediului diplomatic, academic și cultural. Aceste întrevederi au caracter protocolar și contribuie la dialogul cultural și instituțional.
În mod tradițional, în fiecare an, ziua de 10 Mai — asociată cu Independența României și cu Ziua Regalității — este marcată la Palatul Elisabeta prin evenimente publice la care participă reprezentanți ai instituțiilor statului, ai mediului cultural, academic și diplomatic, precum și ai diverselor culte religioase din România. Aceste momente reunesc, într-un cadru simbolic, diferite zone ale vieții publice și culturale.
Regele Mihai I rămâne una dintre figurile emblematice ale României din ultimul secol, asociată cu momente definitorii ale istoriei moderne a țării.
Discursul său din 25 octombrie 2011, rostit în fața Parlamentului României, a reprezentat un moment cu o puternică încărcătură simbolică, urmărit de un public numeros și reflectat pe larg în presa internațională, fiind perceput ca un gest de reflecție istorică și continuitate morală.
În plan istoric, perioada 1866–1947 este asociată cu evoluția monarhiei constituționale ca factor important în modernizarea statului român. Sub Regele Carol I, România și-a consolidat independența și instituțiile fundamentale ale statului modern. Sub Regele Ferdinand și Regina Maria s-a realizat România Mare, prin unirea provinciilor istorice într-un singur stat. Perioada interbelică a adus o dezvoltare instituțională, culturală și administrativă semnificativă, în ciuda contextelor politice complexe ale epocii. Regele Mihai I este legat de unul dintre momentele decisive ale celui de-Al Doilea Război Mondial și de transformările majore care au urmat în istoria României.
După 1989, Familia Regală a continuat să desfășoare activități publice în România, în domeniul cultural, social și de reprezentare simbolică.
„Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un „mâine””, transmitea Regele Mihai, în urmă cu mai bine de zece ani, într-un context în care societatea românească traversa momente de reflecție și dezbatere, în noiembrie 2015.
Astfel, Familia Regală, deși nu este cuprinsă oficial în Constituția României sau în vreo lege, continuă să existe ca prezență simbolică și culturală, contribuind la promovarea României și a Republicii Moldova în spațiul internațional.
Istoria nu este scrisă exclusiv de cei care dețin puterea formală într-un stat. Ea există și prin contribuții venite din zona simbolurilor, a culturii și a memoriei colective, care dau profunzime timpului istoric. În acest sens, activitatea Casei Regale se regăsește în expresia românească: „apa trece, pietrele rămân”.