Europa trebuie să treacă printr-o „schimbare radicală” pentru a rămâne competitivă
Firmele europene de apărare nu trebuie să se teamă de birocrație în timp ce își sporesc producția de arme, spune mult așteptatul raport Draghi privind competitivitatea Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană.
Pe măsură ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina continuă, cu efecte în lanț pentru securitatea europeană, companiile de apărare de pe continent ar trebui să aibă acces deplin la fondurile UE, în timp ce fuziunile nu ar trebui să fie blocate indiferent de preocupările legate de concurență, conform unui capitol preliminar al raportului elaborat de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, potrivit POLITICO Europe.
„Baza industrială de apărare a UE se confruntă cu provocări structurale în ceea ce privește capacitatea, know-how-ul și avantajul tehnologic. În consecință, UE nu ține pasul cu concurenții săi mondiali”, se arată în document.
Proiectul face referire la mai multe provocări cu care se confruntă sectorul de apărare al UE, inclusiv cheltuielile publice insuficiente – UE în ansamblu cheltuiește aproximativ o treime din ceea ce cheltuiește SUA pentru apărare, spune raportul. De asemenea, companiile europene de armament operează pe piețe interne mici, în timp ce țările UE nu își coordonează achizițiile și depind în proporție de 80% de furnizorii internaționali, în mare parte din SUA, a scris Draghi.
Recomandările includ introducerea unui „principiu al preferinței europene” pentru a stimula soluțiile de apărare europene în detrimentul concurenților; definirea unui model de guvernanță la nivelul Comisiei, al Serviciului European de Acțiune Externă și al Agenției Europene de Apărare; și, în cele din urmă, crearea unei „autorități a industriei de apărare” centralizate pentru a face achiziții centralizate în numele țărilor UE.
„Autoritatea ar urma să fie gestionată de Comisia Europeană și co-prezidată de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă /șeful Agenției Europene de Apărare și de Comisie”, se arată în document. „Aceasta ar fi consiliată de grupuri sectoriale compuse din reprezentanți ai industriei și ai statelor membre ale UE.”
Organizarea, procesul decizional și finanțarea Uniunii Europene sunt concepute „pentru lumea de ieri ”
Europa trebuie să treacă printr-o „schimbare radicală” pentru a rămâne competitivă în fața refuzului Chinei și al Statelor Unite de a „juca după regulile” comerțului internațional, declara Mario Draghi în luna aprilie a acestui an.
„Alții nu mai joacă după reguli și urmăresc în mod activ politici de îmbunătățire a poziției lor competitive (…) Răspunsul nostru este limitat deoarece organizarea, procesul decizional și finanțarea noastră sunt concepute pentru lumea de ieri : pre-COVID, pre-Ucraina, pre-conflagrația din Orientul Mijlociu – înainte de revenirea rivalității dintre marile puteri (…) Dar avem nevoie de o Uniune Europeană care să fie potrivită pentru lumea de astăzi și de mâine. Ceea ce propun eu… este o schimbare radicală”, a subliniat fostul premier italian.
Uniunea Europeană nu a avut niciodată un pact industrial echivalent și, în special, nu are încă o strategie cuprinzătoare pentru a răspunde în mai multe domenii, de la eliminarea decalajelor tehnologice la protejarea industriei tradiționale „cauzată de asimetriile în materie de reglementare, comerț și subvenții”, la ambițiile de a reduce dependențele strategice (cum ar fi materiile prime critice și bateriile), a spus, de asemenea, Draghi.
„În cele din urmă, va trebui să transformăm întreaga economie europeană. Trebuie să ne putem baza pe sisteme energetice decarbonizate și independente, pe un sistem de apărare integrat și adecvat bazat pe Uniune, pe producția națională în sectoarele cele mai inovatoare și cu cea mai rapidă creștere și pe o poziție de lider în domeniul tehnologiilor de vârf și al inovării digitale, aproape de baza noastră de producție”, a declarat Mario Draghi, cu aceeași ocazie.
De asemenea, UE trebuie să facă din cercetare și inovare o „prioritate colectivă”, a declarat fostul premier italian în luna iunie. „O agendă comună ar putea include un sprijin consolidat pentru cercetarea fundamentală, axat pe excelența academică, un accent sporit pe inovarea disruptivă și o capacitate mai mare de a sprijini întreprinderile nou-înființate și de a le ajuta să se dezvolte”, a spus el.
Potrivit lui Draghi, decalajul de productivitate dintre UE și SUA se datorează sectorului tehnologic și se va accentua odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, dominată în prezent de companiile americane. Companiile europene cheltuiesc jumătate din suma pe care o cheltuiesc companiile americane pentru cercetare și inovare ca procent din PIB, iar UE este, de asemenea, mai slabă în transpunerea cercetării fundamentale în comercializare, a afirmat Draghi.
Raportul Draghi trebuia să fie făcut public în iunie, după alegerile europene. Apoi, publicarea sa a fost amânată pentru luna iulie. Raportul va fi discutat săptămâna aceasta la Parlamentul European, într-o întâlnire cu ușile închise, la nivel înalt și publicat cel mai probabil în a doua săptămână a lunii septembrie.
