149 views 7 mins 0 comments

Ucraina și Moldova, cu un pas mai aproape de UE: începutul unui drum care poate dura ani și mai multă influență geopolitică pentru Bruxelles 

In IMPORTANT ACUM
ianuarie 02, 2024

Liderii europeni, reuniți în Consiliul European din 14-15 decembrie, au decis începerea discuțiilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova și acordarea statutului de candidat pentru Georgia.

Luarea acestei decizii presupunea unanimitate din partea tuturor celor 27 de state member ale Uniunii. 

Ungaria s-a opus de mult timp începerii discuțiilor, dar nu a exprimat veto-ul, facilitând astfel luarea deciziei : premierul Viktor Orban, văzut ca cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană al lui Vladimir Putin, a părăsit sala Consiliului European în mod deliberat pentru un timp, în timp ce ceilalți 26 de lideri au mers înainte cu votul. Orban însă a reușit sa blocheze pachetul de asistență financiară de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, însă există speranțe că la început anului discuțiile vor fi reluate și banii vor putea fi acordați prin alt sistem. 

În săptămâna care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022 -și ca răspuns la acest eveniment dramatic, cu importante consecințe geopolitice -, toate cele trei state est-europene asociate cu UE – Ucraina, Moldova și Georgia – au depus cereri de aderare la Uniune : Ucraina la 28 februarie 2022, Moldova si Georgia la 3 martie 2022. Cei 27 șefi de stat și de guvern ai UE, reuniți în Consiliul European, au acordat, la 23 iunie 2022, statutul de candidat la aderarea europeana Kievului și Chișinăului, dar nu și Georgiei, căreia i s-au cerut eforturi suplimentare. La 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale UE să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și să acorde statutul de candidat Georgiei. Consiliul European din 14-15 decembrie a concretizat recomandarea Comisiei. 

Începerea negocierilor de aderare – doar începutul unui drum care poate dura ani buni

Procedura de aderare durează, în general,  câțiva ani, deoarece integrarea în UE nu este un proces pe termen scurt. Aderarea la UE necesită îndeplinirea „criteriilor de la Copenhaga”, care se bazează pe trei piloni. Unul este politic și include respectul pentru democrație, statul de drept și drepturile omului. Un al doilea este economic și necesită ca membrul potențial al UE să aibă o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și pieței Uniunii Europene. Cel de-al treilea criteriu este administrativ și instituțional și presupune încorporarea acquis-ului comunitar al UE, corpul de drepturi și obligații legale comune, care este obligatoriu pentru toate statele membre UE ; aceasta implica si capacitatea de a implementa obligațiile care decurg din calitatea de membru, și în special de a subscrie la obiectivele Uniunii politice, economice și monetare. 

Pentru anumiți membri, cum ar fi Austria, Finlanda și Suedia, care au aderat la UE în 1995, aceste criterii au fost relativ ușor de îndeplinit. Pentru alți membri, în special țări cu democrații relativ tinere și tranziții recente de la economiile planificate la economiile de piață, procesul de aderare a fost unul mult mai laborios si mai lung. Spre exemplu, Polonia si Ungaria au înaintat cererea de aderare în 1994 și au aderat la UE în 2004; România și Bulgaria au solicitat aderarea în 1995 și au aderat în cele din urmă în 2007.

Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, existau cinci țări candidate la UE: Turcia (din 1999), Macedonia de Nord (din 2005), Muntenegru (din 2010), Serbia (din 2012) și Albania (din 2014). În teorie, țara candidată poate începe imediat negocierile oficiale de aderare, însă în practică, nu există nicio garanție că aderarea se va întâmpla rapid. În cazul Turciei, de exemplu, negocierile au început abia în 2005, iar de atunci discuțiile au fost înghețate. În ceea ce privește țările din Balcanii de Vest, situația se prezintă astfel : Albania și Macedonia de Nord au primit în 2020, din partea Consiliului European, acordul pentru începerea negocierilor de aderare la UE ; Serbia a început negocierile de aderare în 2014, iar până acum au fost deschise 22 din cele 35 de capitole de negociere. Cea mai avansată țară în privința procesului de aderare europeană este Muntenegru, care a început negocierile de aderare în 2012 și care a deschis deja 33 de capitole din cele 35 de negociere. Bosnia și Hertegovina au depus cererea de aderare la UE în 2016 și a primit statutul de țară candidată în decembrie 2022, cu condiția de a lua anumite măsuri menite să consolideze statul de drept, combaterea corupției și a criminalității organizate, gestionarea migrației. Consiliul European din decembrie 2023 a constat ca progresele generale ale Bosniei și-Herțegovinei sunt limitate și că sunt necesare noi masuri. 

O Uniune Europeană geopolitică implică decizii și acțiune 

Voința politică a UE de a sprijini Ucraina este însă dependentă de agendele interne ale unor capitale europene și de perioada pre-electorale care este pe cale să înceapă. Acestea nu pot decât să complice și mai mult deciziile urgente care trebuie luate. Dar întreaga credibilitate a UE în Ucraina și în Moldova, precum și în întregul proces de extindere au fost legate de decizia luată de Consiliul European.

O Uniune Europeana cu greutate geopolitică nu înseamnă declarații și discursuri, ci viziune strategică, decizii concrete si acțiuni eficiente. Acordarea Ucrainei si Moldovei a statutului de țari candidate la UE este un factor esențial pentru ca Uniunea să devină un actor global mai relevant pe scena internațională și mai de încredere.