Pentru că este un martor, dar și un depozitar al istoriei noastre, patrimoniul cultural este un bun comun care ne formează identitatea colectivă. A-l păstra, a-l promova, a-l transmite înseamnă a aduce la viață moștenirea noastră culturală, dar și a stimula economiile locale și a crea legături sociale mai puternice.
Conform Convenției cadru de la Faro a Consiliului Europei, recunoașterea patrimoniului este concepută ca o responsabilitate comună: patrimoniul nu se mai limitează la acele elemente recunoscute oficial ca atare de autoritățile naționale – patrimoniul protejat – ci include acum și acele elemente considerate drept patrimoniu de către populația și autoritățile locale. Această evoluție cere abordări manageriale noi, participative si complexe, precum și o strânsă colaborare între toți actorii politici, administrativi, economici, academici și ai societății civile. Patrimoniul este un bun neregenerabil, a cărui conservare, protecție, restaurare și punere în valoare revine întregii societăți, în ansamblul său.
Cetățenii pot participa la conservarea patrimoniului local în mod individual sau colectiv, prin intermediul asociațiilor, fie prin simpla conștientizare, fie prin participare activă. Acest lucru poate fi făcut prin :
- organizarea de tururi de descoperire conduse de profesioniști ai patrimoniului sau rezidenți, prin: cartiere, sate, orașe, case memoriale, monumente, ateliere de artizanat, muzee, biblioteci etc.;
- încurajarea de evenimente care să pună în valoare artizanii locali, menite să descopere și să promoveze cunoștințele și know-how-ul local;
- organizarea de evenimente care integrează utilizarea moștenirii autentice locale: muzee locale, ateliere locale, artizanat, muzică, dans, legende, tradiții;
- realizarea de programe audiovizuale și digitale care implică societatea civilă : emisiuni de televiziune și radio, de proiecte pe internet, organizare de competiții care stimulează participarea cetățenilor;
- construirea de proiecte participative, între cât mai mulți actori locali (autorități și asociații locale, companii ) de identificare, conservare și dezvoltare a patrimoniului.
Patrimoniul cultural este un bun comun, pe care publicul ar trebui să îl poată accesa la fața locului sau de la distanță, în funcție de nevoile lui. Încurajarea descoperirii virtuale, la distanță, a patrimoniului, folosind tehnologii de ultimă oră și rețele sociale este necesară, laolată cu dezvoltarea de experiențe de patrimoniu ce combină diverse expresii culturale (dans, muzică, know-how tradițional sau inovator, gastronomie etc.) și implică mai multe dimensiuni ale ființei umane (simțuri, emoții, cunoștințe).
Identificarea și conștientizarea importanței patrimoniului de către populație poate dezvolta și întări un sentiment de apartenență la o comunitate. Acest lucru se poate face prin sprijinirea și promovarea inițiativelor publice și private folosind moștenirea culturală ca loc de reflecție, schimb sau creație.
Institutul Național al Patrimoniului a demarat un set de conferințe regionale, sub egida RO HAEREDITAS, cu scopul de a identifica soluții sistemice, de a promova patrimoniul românesc. RO HAEREDITAS este un program de conștientizare și de coagulare a comunităților în jurul identității naționale, prin elementele de patrimoniu.
Prin intermediul conferinței “RO HAEREDITAS”, Institutul Național al Patrimoniului își propune să identifice probleme și să aducă soluții prin conversații, schimburi de idei și bune practici, pentru a identifica provocările pe care autoritățile naționale și locale, comunitățile și mediul de afaceri din domeniu le întâmpină. De asemenea, un punct de interes îl reprezintă abordarea și inovația în restaurare, în dialog cu restauratori, producători de materiale, specialiști, beneficiari, proprietari de monumente istorice.
La deschiderea primei conferințe regionale dedicate Patrimoniului Cultural Românesc, ținută la Sibiu, managerul Institutului Național al Patrimoniului, doamna Valeria Oana Zaharia a declarat că demersul instituției este ca, prin intermediul acestui proiect, să identifice soluții, prin dialog deschis, pe subiecte ce țin de problematica sectorului. ”Ne-am propus ca aceste conferințe să fie o platformă de dialog între toți cei care au rol în protejarea, restaurarea, promovarea, dar mai ales punerea în valoare patrimoniului românesc. Astfel, prin intermediul acestor conferințe regionale desfășurate pe parcursul anului, ne propunem să identificăm și să analizăm, cu atenție, principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea vor deveni puncte de plecare pentru elaborarea unor reglementări și acte normative relevante. Întreaga noastră acțiune are la bază convingerea că diversitatea problemelor cu care ne confruntăm necesită abordări flexibile și inovatoare, cu scopul de a asigura o protejare corespunzătoare și o promovare sustenabilă a bogăției noastre culturale și istorice”, a subliniat Valeria Oana Zaharia, manager general INP.”
