Participarea României la Forumul Economic Eurasiatic organizat de Fundația Marmara (Marmara Group Strategic and Social Research Foundation) în 2026 aduce o consolidare a dialogului diplomatic și de securitate regională cu Turcia și cu statele din Eurasia. Implicațiile se concentrează pe cooperarea la Marea Neagră, iar previziunile indică o creștere a rezilienței energetice și a investițiilor economice.
Eurasian Economic Summit este unul dintre cele mai vechi și influente forumuri de dialog din spațiul eurasiatic, organizat anual la Istanbul de către Marmara Group Foundation. Importanța lui vine din faptul că reunește lideri politici, diplomați, oameni de afaceri, reprezentanți religioși și experți din Europa, Balcani, Caucaz, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
La eveniment se promovează dialogul global și cooperarea intercontinentală pentru pace și dezvoltare durabilă.
Istoric și scop
Summitul a fost lansat în 1998 ca o platformă pentru cooperare economică și politică între statele din Eurasia. În timp, a devenit un forum global pentru diplomație publică, încurajând „înțelepciunea comună” în fața crizelor internaționale. Fiecare ediție abordează teme precum sustenabilitatea, pacea, inovația și egalitatea de gen, subliniind interdependența dintre economiile eurasiatice și restul lumii.
La primele ediții, între anii 1998-2004, lucrările forumului au privit dialogul post Război Rece și stabilitatea Eurasiei, accentul căzând pe:
-reconstrucția relațiilor dintre Europa și spațiul ex-sovietic;
-cooperarea economică regională;
-integrarea țărilor din Balcani după conflictele anilor ’90;
-dezvoltarea relațiilor comerciale dintre Europa și Asia.
În anii următori, 2005-2010, după crizele gazelor dintre Rusia și Ucraina, summitul a devenit tot mai orientat spre problema independenței energetice europene și a coridoarelor alternative. Au fost promovate idei privind cooperarea la Marea Neagră și conectivitatea eurasiatică.
Primăvara arabă, migrația și „noul „Drum al Mătăsii” au fost temele din anii 2011–2015, summitul începând totodată să reflecte și ascensiunea Chinei și proiectele eurasiatice de infrastructură.
Summitul a abordat la edițiile recente crizele globale și apelurile la dialog, pandemia și „lumea post-coronavirus”, ajungându-se în acest moment la chestiunea războiului din Ucraina, noua lume multipolară, instabilitatea globală, dar și discuții despre rolul inteligenței artificiale, schimbările climatice și reziliența geopolitică.
Summitul include sesiuni plenare, paneluri tematice și ceremonii de premiere. Printre participanții din acest an s-au numărat șefi de stat (din Azerbaidjan, Croația, Polonia, Albania, Muntenegru), diplomați, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și laureați ai Premiului Nobel, cum este Aziz Sancar. Conferința este recunoscută pentru caracterul său incluziv, reunind actori guvernamentali și non-guvernamentali pentru a formula soluții la provocările globale.
Punte între Europa și Asia
Summit-ul reflectă poziția strategică a Turciei ca stat aflat între Occident și Orient. Evenimentul creează un spațiu de dialog într-o regiune fragmentată de conflicte geopolitice, interese energetice și competiție economică. În practică, summitul devine un canal informal al diplomației internaționale. Totodată, aici se pot întâlni state care uneori nu comunică direct.
Evenimentul se constituie și într-o platformă pentru proiecte economice și energetice regionale.
Accent pe securitate energetică și coridoare comerciale
În ultimii ani, forumul a devenit relevant prin discuțiile despre rutele energetice dintre Asia și Europa, Marea Neagră și Caucaz, infrastructura de transport eurasiatică, precum și despre noile coridoare comerciale alternative după războiul din Ucraina.
După deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Occident, multe state caută noi trasee logistice și energetice. Turcia încearcă să se poziționeze drept nod regional esențial, iar summitul susține această strategie.
Instrument de soft power pentru Turcia
Evenimentul are clar definită și o dimensiune de influență geopolitică, contribuind la consolidarea imaginii Turciei ca mediator regional.
Summitul oferă ocazia Ankarei de a avea o platformă de dialog cu statele din Balcani, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, întărind relațiile culturale și economice dintre lumea turcică și spațiul ex-sovietic.
La multe ediții au participat foști șefi de stat, miniștri, patriarhi, lideri religioși și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.
Un barometru al relațiilor din Eurasia
Summit-ul este urmărit și pentru semnalele diplomatice pe care le transmite fiind important din perspectiva participanților, dar și a celor care lipsesc, a temelor care se impun pe agendă, precum și pentru ce alianțe regionale se conturează.
În contextul tensiunilor globale dintre SUA, Rusia, China și UE, astfel de forumuri devin spații unde se testează noi formule de cooperare economică și politică.
Summitul Economic Eurasiatic Marmara este important nu doar ca eveniment economic, ci ca instrument de diplomație regională și platformă de negociere informală între Est și Vest.
Ediția din 2026 a pus accentul pe noile coridoare energetice, securitatea regională, transformările geopolitice după războiul din Ucraina, rolul Eurasiei în noua ordine economică globală.
Ce caută România la acest summit
Participarea României la Eurasian Economic Summit are o miză mai mare decât pare la prima vedere: Bucureștiul încearcă să își consolideze poziția între spațiul euro-atlantic și zona extinsă a Mării Negre, Balcanilor și Caucazului.
Pentru România, participarea are câteva obiective strategice și constă în principal în întărirea relației cu Turcia, unul dintre cei mai importanți actori NATO din regiunea Mării Negre.
În contextul tensiunilor cu Rusia și al instabilității din regiune, cooperarea româno-turcă a devenit mult mai importantă decât în urmă cu un deceniu.
De asemenea, România este interesată de conectarea la noile rute comerciale și energetice dintre Europa și Asia, creșterea influenței regionale în Balcani și spațiul pontic, dar și de promovarea proiectelor de infrastructură și transport.
În ultimii ani, Bucureștiul a insistat tot mai mult pe ideea coridoarelor strategice de transport și energie, inclusiv în cadrul Three Seas Initiative. Administrația prezidențială română vorbește deja despre proiecte precum Via Carpatia, Rail2Sea sau Coridorul Vertical energetic.
Familia Regală și Emil Constantinescu, printre reprezentanții României la forum
România a avut de-a lungul timpului o prezență constantă la summit prin foști lideri politici, diplomați și reprezentanți ai societății civile. Emil Constantinescu a participat la mai multe ediții ale forumului și este una dintre figurile românești asociate frecvent cu dialogul regional promovat de Marmara Group.
De asemenea, membrii Familiei Regale a României au participat la edițiile anterioare ale summitului, dar și anul acesta prin Principele Radu.
Principele Radu a subliniat rolul României „de punte între valorile și principiile unor lumi care par diferite prin tradiții, temperament și mod de viață, dar care sunt unite prin umanitatea noastră comună”. Totodată, Alteța Sa a adus în discuție și amenințarea tot mai gravă a schimbărilor climatice, dar și tânăra generație, „care reprezintă cea mai mare bogăție a națiunilor noastre. Energia, creativitatea și ambiția tinerilor sunt esențiale pentru construirea unui viitor mai bun”.
De ce contează acum mai mult decât înainte
Edițiile din 2025–2026 s-au concentrat pe impactul războaielor, schimbărilor climatice și crizelor economice, precum și pe rolul femeilor în procesele de pace și democrație. Tema „Global Responsibility” a pus accent pe criza apei și a resurselor verzi, considerată o amenințare centrală la adresa sustenabilității și echilibrului social.
Prin continuitatea sa de aproape trei decenii, Eurasian Economic Summit a devenit o punte între Europa și Asia, contribuind la consolidarea dialogului intercultural și la crearea unei conștiințe globale privind dezvoltarea responsabilă. Evenimentul rămâne o platformă unică de reflecție și cooperare în fața provocărilor politice, economice și ecologice contemporane.
După 2022, regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai importante zone geopolitice ale Europei din cauza războiului din Ucraina, a competiției energetice tot mai acerbe între state, a noilor coridoare comerciale, precum și a apropierii UE de Caucaz și Asia Centrală.
În acest context, forumuri precum summitul Marmara devin locuri unde se negociază informal influență, investiții și alianțe regionale.
Pentru România, participarea la astfel de reuniuni înseamnă și transmiterea unui mesaj mai clar Bucureștiul vrea să fie nu doar frontieră estică a NATO, ci și actor regional activ în noua arhitectură economică și strategică a Eurasiei.