204 views 3 mins 0 comments

Cerințele de admitere, costurile de școlarizare și de trai fac din România o atracție pentru studenții străini care vor să devină medici

In BRIEF
iulie 25, 2024
Focused female medical student reading book

România scoate un număr foarte mare de medici în fiecare an, se arată într-un articol al The Economist. În 2021, țara se mândrea cu aproximativ 26 de absolvenți de medicină la 100.000 de locuitori: mai mult decât în ​​aproape orice țară din OCDE, un club al celor mai bogate 38 țări din lume. Însă studenții internaționali îi depășesc pe cei români. Cifrele din OCDE arată că, în timp ce locurile totale la programele universitare de medicină în România au crescut cu 17% între 2011 și 2019, cele la cursurile de medicină în limbi străine au crescut cu 75%. Aproape o treime din toate programele de medicină din România sunt acum predate fie în franceză, fie în engleză. În 2020, ultimul an pentru care cifrele guvernamentale sunt disponibile public, aproximativ 12.000 de studenți străini studiau pentru diplome de medicină, stomatologie sau farmacologie.

 Cerințele de admitere la studiile universitare în România sunt mai puțin stricte față de alte țări : universitățile cer adesea puțin mai mult decât o diplomă de liceu, iar unele au renunțat la examenele de admitere istovitoare. Totodată, recunoașterea la nivel european a diplomelor înseamnă că studenții își pot practica, teoretic, meseria acasă, la absolvire. Costurile de școlarizare și de trai ieftine pot fi, de asemenea, un alt motiv pentru care programele universitare de medicină sunt atrăgătoare pentru studenții străini. Taxele anuale de școlarizare în România variază între 3.000 € și 8.500 €. În Marea Britanie, dimpotrivă, studenții trebuie să plătească, anual, 9.250 de lire sterline (11.000 de euro).

Școlile de medicină din România au dorit să profite de cererea externă. De obicei, aceștia sunt liberi să își stabilească propriile cote de admisie, atâta timp cât sunt autorizați de o agenție independentă de acreditare. Mulți au devenit creativi în a viza studenții străini. Universitatea Cluj-Napoca, de exemplu, merge pe francezi. Universitatea este membru al Agence Universitaire de la Francophonie, o rețea globală de instituții de învățământ superior francofone. Universitatea din Târgu Mureș, la rândul ei, vizează piața germanț și a deschis un campus din Hamburg în 2019. Veniturile suplimentare de la studenții străini ajută școlile de medicină din România să recruteze și să rețină personalul universitar, precum și să investească în modernizarea facilităților, arată profesorul Bogdan Popescu, de la Universitatea Carol Davila.