FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a inflației de 10,7%, în scădere față de media de 13,8% , înregistrata în 2022, se arată în ultimul raport pentru Europa al instituției internaționale. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini abia în 2024, când inflația se va situa la 5,8%. În 2025, aceasta va coborî la 3,6%.
În cee ce privește creșterea economiei românești, FMI estimează că aceasta va fi de 2,2% în 2023, în scădere față de 4,7 % în 2022. Anul viitor, economia României va crește la 3,8%, iar pentru anul 2025, FMI prognozează tot o creștere de 3,8 % .
FMI prognozează o reducere la 7,3% din PIB în 2023 a deficitului de cont curent al României, în scădere de la 9,3 % în 2022 . Pentru 2024, deficitul de cont curent este estimat la 7,1% din PIB.
Perspectivele pentru Europa au în vedere, în opinia FMI, o „aterizare slabă”, cu inflația în scădere treptată. Creșterea în regiune în general este așteptată să încetinească la 1,3% în 2023 de la 2,7% anul trecut și să se îmbunătățească la 1,5% în 2024. În ceea ce privește economiile europene avansate, economiile orientate spre servicii se vor recupera mai repede decât cele cu sectoare importante de producție mari, care se confruntă cu o cerere externă scăzută și sunt mai expuse prețurilor ridicate la energie, arată FMI.
Economiile de piață emergente europene vor cunoaște o redresare ușoară în 2024, dar amploarea va varia în funcție de intensitatea energetică a producției, orientarea sectorului serviciilor și, în special pentru țările cele mai estice, perturbarea relațiilor comerciale cu Rusia.
Pe de altă parte, prognozele FMI privind inflația sunt diferite de cele ale Băncii Naționale a României, atât pentru anul acesta, cât și pentru 2024. Astfel, BNR menţine la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an (mai mică decât cea a FMI, de 10,7%) şi a majorat la 4,8% pe cea pentru 2024 (tot mai mică de cât cea a FMI, estimată la 4,8%). Și pentru 2025, estimarea BNR privind inflația este mică decât cea a FMI: 3,3% versus 3,8% conform instituției internaționale.
În opinia BNR, riscurile la adresa traiectoriei proiectate a inflației sunt : evoluția cererii externe, prețurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare și finale (îndeosebi componente energetice și bunuri alimentare), politica fiscală și cea a veniturilor, precum și evoluția pieței muncii.
