Comisia Europeana și FMI, estimări similare pentru România : creștere economică modesta, inflație ridicată anul acesta
Creșterea economică a României va încetini la 2,2 % în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai reduse, prognozează Comisia Europeană în raportul economic de toamnă. Pe de altă parte, Comisia crede că economia românească își va ameliora creșterea în 2024 (3,1 %) și 2025 (3,4 %) , pe fondul creșterii investițiilor și a consumului populației.
Previziunile Comisiei Europene pentru România
| Indicator | 2023 | 2024 | 2025 | |
| Creștere economică | 2,2 % | 3,1 % | 3,4 % | |
| Inflație | 9,8 % | 5, 9 % | 3,4 % | |
| Deficit bugetar (% din PIB) | -6,3 % | -5,3 % | -5,1 % | |
| Datorie publică (% din PIB) | 47,9 % | 48,9 % | 50,5 % | |
| Balanța cont curent (% din PIB) | -7,3 % | -7,1 % | -7,3% | |
| Rata șomajului | 5,4 % | 5,2 % | 5,3 % |
Prognozele Comisiei Europene privind inflatia difera insa de cele ale Bancii Naţionale a României, dar se apropie de cele ale FMI. Astfel, BNR prognozează o inflaţie mai mică decât cea a Comisiei atat pentru finalul acestui an ( 7,5% ), precum și pentru sfârșitul lui 2024 (4,8%). FMI însă prognozează că România va înregistra în 2023 o creștere medie anuală a inflației de 10,7%, iar in 2024 de 5,8%.
În ceea ce privește creșterea economiei românești, prognoza Comisiei este similară cu cea a FMI pentru 2023, dar este mai mica cu 0,7 % decât cea a Fondului pentru 2024, deoarece FMI estimează o creștere economică pentru anul viitor de 3,8 % .
Deficitul bugetar este estimat pentru anul acesta de către Comisie la 6 ,3 % din PIB, dar acesta este departe de ținta oficiala a Guvernului, de 4, 4 % . România negocia cu Comisia Europeană creșterea deficitului la 5,5% , însă deficitul nu a fost încă acceptat oficial de către Comisie.
“Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (în special cheltuielile cu personalul și cu bunurile și serviciile ) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe”, se arată în raportul Comisiei.
În contextul creșterilor salariale, datoria publică a Romaniei , estimată la 47,9 % anul acesta și la 48,9 % anul viitor , va depăși 50% din PIB în 2025, “reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani”. “O creștere posibilă mai scăzută a PIB-ului și presiunile în creștere asupra salariilor publice ar putea duce la deficite guvernamentale mai mari”, consideră Comisia.
