105 views 3 mins 0 comments

România, an electoral : printre țările membre UE cu ritmul cel mai rapid de creștere a datoriei publice

In IMPORTANT ACUM
iulie 24, 2024

România este printre țările membre UE cu cea mai mare creștere a raportului datorie publică/PIB înregistrată la sfârșitul primului trimestru al anului 2024, comparativ cu primul trimestru al lui 2023, arată ultimul raport al Eurostat, publicat în data de 22 iulie.

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale – pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Olanda (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp).

Datoria publică a României la sfârșitul primului trimestru al anului 2024 a atins 51,6 % din valoarea PIB-ului ; în primul trimestru al anului 2023 ea a fost 49.4 % din PIB, iar în ultimul trimestru al anului 2023 a fost 48.8 % din PIB. Cea mai mare parte a datoriei publice a României este reprezentată de titlurile de creanță (debt securities ), acestea fiind 42.7%  din PIB-ul țării. 

Cele mai ridicate ponderi ale datoriei publice în PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2024 au fost înregistrate în Grecia (159,8 %), Italia (137,7 %), Franța (108,8 %), Spania (108,9 %), Belgia (108,2 %) și Portugalia (100,4 %), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Bulgaria (22,6 %), Estonia (23,6 %) și Luxemburg (27,2 %).

Pe de altă parte, ultima informare a Ministerului Finanțelor din România arată că, la sfârșitul lunii aprilie, datoria publică a țării era, la sfârșitul lunii aprilie 2024, 52,1 % din PIB, în creștere cu 0,5 % față de sfârșitul lunii martie. Din luna aprilie, Ministerul Finanțelor nu a mai publicat informări referitoare la datoria publică a României. În ultimul Raport privind situația macroeconomică a României și proiecția pentru anii 2023-2025, guvernul și-a propus un nivel de îndatorare de 48,7% din PIB pentru anul 2024, 49,9% din PIB în 2025 și 50,6% din PIB în 2026. 

În an electoral însă, este greu de crezut că Guvernul va opera ajustările necesare astfel încât, până la sfârșitul anului acesta, să scadă nivelul datoriei publice cu cel puțin 3 procente din PIB.