Președintele SindFISC, sindicatul din Ministerul de Finanțe, Nicolae-Liviu Toader, a declarat în cadrul conferinței „Standarde înalte – recompense pe măsură!” că activitatea ANAF trebuie să fie complet depolitizată, iar angajații din acest minister trebuie să aibă o grilă de salarizare separată de cea generală, din adminsitrația publică, pentru a putea opri migrarea specialiștilor către alte domenii.
Acum un an, dar și după acel moment, de mai multe ori, un consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Eugen Rădulescu, a acuzat ANAF-ul de politizare și de faptul că nu reușește să încaseze cote mari din TVA, undeva la 30% anual rămânând neîncasat, estimarea fiind de 9 miliarde de euro pierduți an de an. De asemenea, a acuzat politizarea ANAF și lipsa de profesionalism a angajaților de aici.
La solicitarea Kol.news de a comenta această situație, liderul SindFISC a declarat că „dacă vorbim de politic este clar că o instituție precum este ANAF-ul, trebuie să fie total depolitizată. Din ce observ, în ultima perioadă, s-au făcut progrese, în special în privința depolitizării la nivel central și sper că acest proces să continue astfel încât ANAF-ul să fie cu adevărat independentă din punct de vedere al deciziilor politice”.
Creșteri semnificative ale colectării banilor la bugetul de stat
Sumele colectate la bugetul de stat au crescut semnificativ, prin depășirea chiar a planului ANAF și al Vămilor, ceea ce este rezultatul profesionalizării structurilor și angajaților din Finanțe.
„Dacă vorbim de profesionalismul angajaților, să știți că, în numele celor care vorbesc astăzi, a membrilor de sindicat, majoritatea persoane cu funcții de execuție, dar și de micromanagement, aici profesionalismul, eu cred că este unul în creștere, iar rezultatele, având în vedere ultimele declarații de presă, acel plan al ANAF-ului, dar și al Vămii a fost, în ultima perioadă, depășit. Sunt creșteri semnificative ale colectării banilor la bugetul de stat, acest lucru însemnând că ANAF-ul și celelalte instituții, aflate în subordinea Ministerului Finanțelor se bazează pe un corp de specialiști și profesioniști. Poate, într-adevăr, prin creșterea profesionalismului celor existenți, prin aducerea în sistem a unora noi, prin păstrarea în continuare a celor cu rezultate excepționale, acel decalaj și acea sumă de TVA neîncasată, la care făcea referire reprezentantul BNR, și acum câțiva ani, și în ultima perioadă, se va diminua”, a declarat Nicolae-Liviu Toader.
30% din TVA neîncasat o estimare a specialiștilor, nu a sindicaliștilor
„Nu pot să contrazic, în calitate de lider de sindicat, eu am mai multă treabă cu oamenii și pe cei pe care-i reprezint, iar aceste calcule se fac de către specialiști. Iar confirmarea o pot da cei care au făcut aceste calcule pe care s-a bazat respectiva afirmație. Dar, încă o dată, eu spun că fără un corp de profesioniști și fără oameni dedicați acestei meserii am fi fost mult, mult mai jos decât suntem astăzi. Și pentru ca acești specialiști, acești profesioniști să poată livra performanță, să poată livra rezultate, au nevoie să fie susținuți de la finanțarea activității, de la oferirea instrumentelor cu care să-și poată duce la îndeplinire sarcinile, până la a încuraja, a motiva persoanele respective”, a declarat Nicolae-Liviu Toader, la întrebarea pusă de Kol.news dacă estimarea cotei de 30% din totalul de TVA este real neîncasată.
Grilă separată pentru finanțiști în legea salarizării unitare
Pentru a ține în sistem cât mai mulți specialiști, este nevoie de o grilă de salarizare separată de cea anunțată prin legea salarizării unitare.
„Concret, finanțiștii își doresc să aibă o grilă separată de cea generală, specifică administrației publice. De ce? Pentru că activitatea lor este specifică, nu este o activitate generală pe care s-o găsești în oricare alt minister care se află în grila de salarizare din domeniul administrației publice. Și, în acest fel, punctual se pot face ajustări în timp ale coeficienților de ierarhizare, astfel încât, deocamdată, măcar să poți să oferi niște salarii specialiștilor comparativ cu cele din piață. Pentru că, altfel, specialiștii merg către domeniul privat, care nu este neapărat un lucru rău, dar pentru instituție este o pierdere clară”, a declarat Nicolae-Liviu Toader.
Coeficeinții de ierarhizare a salarizării aceeași pentru toți angajații din administrația publică
Ierarhizarea salarizării ar permite, ca și la Finanțe, să existe grile asemănătoare cu grilele deja existente la Curtea de Conturi sau la Parchete și, astfel, să rămână cât mai mulți din specialiștii din acest domeniu în instituție.„Deocamdată, și în proiectul care a apărut pe surse, și în vechea lege a salarizării, nivelul coeficienților de ierarhizare a salarizării este stabilit pentru toți cei din administrația publică. Niciodată, în acest fel, nu poți să ai niște coeficienți mai ridicați pentru anumiți specialiști, iar specialiștii care lucrează la ANAF îi veți găsi și la alte instituții, dar care sunt în afara administrației publice, cum sunt cei de la Parchete, de la Curtea de Conturi, de la alte instituții, ei au o grilă separată. Aici este și problema: când resursele financiare vor permite anumite ajustări și anumite creșteri salariale pentru anumite poziții?”
Salariile nu scad, dar veniturile pot scădea
„Scăderi salariale nu vor fi. E un principiu al legii salarizării: salariile nu scad, veniturile pot scădea. Paradoxal este că, la Finanțe, în afară de salariu nu există un alt venit, cu excepția acelui spor de condiții vătămătoare care a fost plafonat pentru toată lumea.
Problema este de predictibilitate pe termen lung. Ne îngrijorează lipsa unui orizont că salariile, pe baza argumentelor pe care le-am expus, vor rămâne în continuare la aceleași valori”, a conchis Nicoale-Liviu Toader, președintele SindFISC.
Subiectul conferinței, dar și a dezbaterii de presă care a urmat vizează poziția pe care ar trebui să o ocupe, în arhitectura noii legi a salarizării bugetarilor, angajații de la Finanțe, în contextul unui act normativ esențial, așteptat de întregul sistem public și care urmează să fie transpus într-un proiect legislativ concret.
Îngrijorarea finanțiștilor este generată, atât de întârzierea apariției formei oficiale a proiectului actului normativ, cât și de informațiile apărute în spațiul public „pe surse” în urmă cu aproximativ două săptămâni, informații care conturau o variantă profund dezavantajoasă pentru ei și aflată în contradicție cu angajamentele și discuțiile purtate în ultimii ani cu diverși factori decidenți.