Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și India este mai mult decât o victorie diplomatică: este un test de forță economică între statele membre. Nu toate vor câștiga la fel
Semnarea acordului de comerț dintre Uniunea Europeană și India – descris de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept „mama tuturor acordurilor” – marchează una dintre cele mai relevante mutări ale UE în politica comercială din ultimii ani. Dincolo de dimensiunea simbolică, acordul trebuie privit ca un instrument strategic, cu efecte diferite de la un stat membru UE la altul.
Pentru România, întrebarea esențială nu este dacă acordul este, în sine, favorabil sau nu, ci cât de bine este poziționată economia românească pentru a transforma acest nou cadru european într-un avantaj concret.
Dimensiunea geopolitică: acordul UE–India ca instrument de putere economică
Pentru Uniunea Europeană, acordul cu India nu este despre comerț pur, ci despre repoziționare strategică într-o economie globală fragmentată
Acordul UE– India depășește logica unui tratat comercial clasic, axat exclusiv pe reducerea tarifelor. El se înscrie într-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de diversificare a relațiilor economice și de reducere a dependențelor strategice, într-un context marcat de tensiuni comerciale, fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare și competiția dintre marile blocuri economice.
În această ecuație, India joacă mai multe roluri simultan: o piață de peste 1,4 miliarde de consumatori, un hub industrial și tehnologic în plină ascensiune și un actor geopolitic esențial în regiunea Indo-Pacific. Prin acest acord, UE încearcă să construiască o relație economică mai stabilă și mai previzibilă cu India, oferind un avantaj clar economiilor europene capabile să investească, să exporte tehnologii și să își asume o prezență economică pe termen lung.
Această arhitectură favorizează, în mod structural, statele membre care dispun de capital investițional, companii multinaționale active și instrumente eficiente de sprijin pentru internaționalizare.
Cine sunt principalii câștigători din Uniunea Europeană
Acordul nu va redistribui egal beneficiile în interiorul UE. El va consolida avantajele celor deja puternici
Structura acordului indică limpede că beneficiile cele mai consistente vor fi captate de marile economii vest-europene. Germania apare drept principal câștigător, prin forța industriei sale de mașini, echipamente, chimie și tehnologie industrială, deja bine ancorată pe piața indiană.
Franța are avantaje clare în domenii precum energia, infrastructura, transporturile și serviciile cu valoare adăugată ridicată, în timp ce Olanda și Belgia sunt bine poziționate pentru a beneficia ca hub-uri logistice, financiare și investiționale. Italia și Spania completează tabloul, cu puncte forte în bunuri de consum premium, agroalimentar procesat și industrii creative.
Aceste state nu doar că vor exporta mai mult, ci vor avea un rol central în configurarea relației economice UE–India, devenind noduri esențiale în lanțurile de valoare. Pentru economiile din Europa de Est, beneficiile vor fi, în mare parte, indirecte, condiționate de poziția lor în aceste lanțuri, dar și de capacitatea de dezvolta sectoare economice cu valoare adăugată.
România–India: o relație economică sub potențial
România intră în acest acord fără un avantaj competitiv clar
Relațiile comerciale dintre România și India au o bază istorică solidă, dar o expresie economică relativ redusă. Volumul schimburilor comerciale a crescut gradual în ultimul deceniu, însă rămâne redus în raport cu dimensiunea celor două economii și cu potențialul pieței indiene.
Structura schimburilor indică o asimetrie clară de valoare adăugată. România exportă, în principal, echipamente industriale, produse metalurgice, materii prime sau semifabricate, în timp ce importurile din India sunt dominate de produse farmaceutice, bunuri manufacturate, textile și produse IT. Mai mult, prezența investițională și instituțională a României în India este destul de limitată, în contrast cu state membre care au construit deja rețele solide de investiții, parteneriate și reprezentare economică.
Această realitate plasează România într-o poziție vulnerabilă: intră în acord fără un avantaj competitiv clar și fără mecanisme funcționale de valorificare rapidă a oportunităților.
Impact sectorial: câștiguri indirecte și presiuni directe
Efectele acordului nu vor fi uniforme: unele sectoare vor câștiga indirect, altele vor resimți presiuni imediate
Acordul UE–India va acționa mai degrabă ca un accelerator al tendințelor existente decât ca un șoc economic brusc. Efectele sale vor fi diferențiate, în funcție de poziția fiecărui sector în lanțurile de valoare europene și globale.
Industria prelucrătoare integrată în lanțurile europene – de la componente auto și echipamente industriale, până la electrotehnică și chimie – are cele mai mari șanse de câștig, în special prin cererea indirectă generată de exporturile europene către India.
În sectorul farmaceutic, liberalizarea schimburilor va accentua concurența pe piața UE, punând presiune pe producătorii români cu portofolii standardizate. În același timp, se conturează oportunități pentru parteneriate de producție și nișe cu cerințe ridicate de calitate.
Textilele și confecțiile rămân printre cele mai expuse domenii, unde competiția bazată pe cost va deveni și mai intensă. Fără investiții în diferențiere și valoare adăugată, aceste industrii vor resimți presiuni crescute.
În zona serviciilor, în special IT și inginerie, accesul direct pe piața indiană este dificil, dar există oportunități de integrare în proiecte europene cu componentă indiană.
IMM-urile: oportunitate condiționată
Pentru majoritatea IMM-urilor românești, acordul rămâne o oportunitate teoretică, nu una imediat accesibilă
Pentru IMM-urile românești, acordul nu reprezintă o oportunitate automată. Accesul la piața indiană presupune costuri ridicate de intrare, cerințe complexe de conformare și un nivel de capital și expertiză pe care multe firme nu îl dețin. Fără instrumente publice de sprijin – de la informare la finanțare și promovare – majoritatea IMM-urilor românești vor rămâne spectatori, nu actori ai acestui acord.
Comparația regională: Polonia și Cehia, un pas înainte
Diferențele din Europa de Est nu țin de costuri, ci de strategie și capacitate instituțională
În Europa de Est, Polonia și Cehia sunt mai bine poziționate pentru a valorifica acordul UE–India. Polonia dispune de companii de talie medie cu capacitate de internaționalizare și de o diplomație economică activă, în timp ce Cehia beneficiază de o bază industrială mai sofisticată și de o integrare mai profundă în lanțurile industriale vest-europene.
România, în schimb, continuă să se bazeze în principal pe avantajul costurilor, cu o strategie fragmentată și o prezență economică externă limitată. Diferența nu ține de dimensiunea economiei, ci de capacitatea statului de a transforma cadrul european într-un avantaj național.
Miza reală: deficitul de diplomație economică
Acordul scoate la lumină o problemă mai veche a României: comerțul extern fără strategie
Acordul UE–India scoate în evidență o vulnerabilitate structurală a României: lipsa unei strategii coerente de diplomație economică. Acordurile comerciale ale UE creează cadrul, dar nu distribuie automat beneficiile. Fără priorități sectoriale clare, coordonare între politicile publice și o prezență economică activă pe piețele strategice, România riscă să rămână un beneficiar pasiv, confruntat mai degrabă cu presiuni concurențiale suplimentare.
Concluzie: un test de maturitate economică și instituțională
Pentru România, acordul UE–India nu este un verdict, ci un examen
Pentru România, acordul UE–India nu este nici o garanție de creștere, nici o amenințare imediată. Este un test de maturitate economică și instituțională. El va recompensa economiile care știu ce vor, își susțin activ companiile pe piețele externe și aliniază politica externă cu obiective economice clare.
În lipsa acestor condiții, „mama tuturor acordurilor” riscă să confirme un tipar deja cunoscut: România participă la marile transformări economice europene, dar obține beneficii substanțial sub potențialul său real.