Din 2020, Europa și-a pierdut modelul de creștere, modelul energetic și modelul de apărare
La mijlocul lunii mai, la summitul COTEC de la Coimbra, care a reunit șefii de stat din Italia, Spania și Portugalia, a venit un apel vibrant pentru renașterea Europei, lansat de Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei și fost președinte al Băncii Central Europene. El stabilește un nou diagnostic și o nouă foaie de parcurs pentru Europa. Având în vedere consistența intelectuală a acestui apel, pe de o parte, și contextul de criză în care se regăsește Europa, pe de alta, KOL Press a decis să prezinte publicului românesc discursul lui Mario Draghi în integralitate, însoțit de comentarii analitice. Astăzi, vă prezentăm partea a treia a discursului.
Un nou model pentru securitatea și apărarea europeană
Să ne gândim apoi la apărare. Amenințările crescânde la granița noastră estică sunt evidente de cel puțin un deceniu. Rusia nu face un secret din faptul că ne vede ca pe un inamic care trebuie slăbit prin intermediul războiului hibrid. Acum zece ani a invadat Crimeea, iar acum trei ani a invadat Ucraina.
Dar, pe măsură ce această amenințare a crescut, am făcut prea puțin pentru a ne consolida apărarea comună. În prezent, Europa are 1,4 milioane de militari, ceea ce o face una dintre cele mai mari forțe din lume. Dar este împărțită în 27 de armate, fără un lanț de comandă comun, cu o fragmentare tehnologică și o lipsă de strategii comune – toate acestea ne fac irelevanți din punct de vedere militar.
Pe măsură ce umbrela de securitate a SUA este retrasă, ne trezim la propria noastră slăbiciune. Dar ar trebui să fim surprinși doar de viteza acestei schimbări. Strategia Rusiei a fost anunțată cu ani în urmă.
S-ar putea ca acum să fie prea târziu pentru a influența evenimentele pe termen scurt. Chiar dacă am furnizat aproximativ jumătate din ajutorul militar acordat Ucrainei, vom fi probabil spectatori într-o negociere de pace care privește viitorul și valorile noastre.
Dar nu este prea târziu pentru a schimba perspectiva peste 5-10 ani, dacă luăm astăzi măsurile corecte pentru a ne dezvolta capacitatea industrială de apărare și capacitățile strategice. Trebuie să reducem fragmentarea industriei noastre de apărare și să încurajăm consolidarea în cadrul câtorva actori mari. Trebuie să creăm un plan european de apărare bazat pe interoperabilitate între toate mijloacele militare pe care le producem – terestre, maritime, aeriene și spațiale. Trebuie să creăm un spațiu cibernetic european sigur printr-o mai mare coordonare și investiții în tehnologii digitale comune. Iar a spune că toate acestea sunt utopii și imposibil de realizat echivalează cu acceptarea irelevanței noastre militare.
În ceea ce privește sectorul spațial, trebuie să reformăm radical interacțiunea dintre UE și agențiile naționale și avem nevoie de o implicare mult mai mare a sectorului privat. De exemplu, în SUA, 50 % din investițiile spațiale sunt finanțate privat, în timp ce în Europa sectorul public finanțează 80 %. Acest lucru conduce, la rândul său, la ineficiențe majore, cum ar fi principiul randamentului geografic, care fragmentează sectorul spațial european și care, întrucât împiedică progresul de zeci de ani, ar trebui abandonat.
Totuși, nu ar trebui să uităm că părinții noștri fondatori ne-au lăsat moștenire o Europă de care ar trebui să fim mândri. În timp ce evaluăm punctele slabe ale prezentului Europei, ar trebui să căutăm neîncetat speranța în viitorul acesteia.
Comentariu : Europa se confruntă cu provocări geopolitice, de securitate și strategice majore, cărora le poate face cu succes doar prin politici de apărare care să vizeze, înainte de toate, următoarele obiective : reducerea fragmentării industriei de apărare ; un plan european de apărare bazat pe interoperabilitate între toate mijloacele militare – terestre, maritime, aeriene și spațiale -; un spațiu cibernetic european ; implicarea sectorului privat în investițiile din domeniul spațial.
O regândire a modelului de creștere economică, a modelului energetic și a modelului de apărare
Atunci când, în trecut, UE a făcut un salt material către o mai mare integrare, trei factori au fost de obicei prezenți.
În primul rând, o criză care dovedește dincolo de orice îndoială că sistemul anterior a devenit ne–sustenabil. În al doilea rând, un șoc politic major care a bulversat ordinea instituțională. Și, în al treilea rând, un plan de acțiune deja existent pe care toate părțile îl pot semna.
Să luăm exemplul creării monedei euro. Această idee a fost vehiculată încă din anii 1960, dar a fost întotdeauna considerată ca fiind dincolo de sfera posibilităților actuale. Apoi, într-un interval scurt de timp, cei trei factori s-au reunit. În anii 1980 au avut loc o serie de crize ale cursului de schimb care au injectat o volatilitate inacceptabilă în economie și au determinat oamenii să ia în considerare moneda unică ca alternativă. Apoi a avut loc reunificarea Germaniei, care a necesitat un nou acord pentru a lega mai strâns Germania de Europa. Iar Raportul Delors, publicat în 1989, a furnizat planul de acțiune pentru valorificarea acestui moment politic.
Astăzi, pentru prima dată, probabil în ultimii 30 de ani, toți cei trei factori sunt din nou prezenți.
Din 2020, ne-am pierdut modelul de creștere, modelul energetic și modelul de apărare. Europenii simt acut sentimentul de criză. Creșterea economică, energia și apărarea sunt domeniile fundamentale în care guvernele trebuie să livreze cetățenilor lor, însă în fiecare dintre acestea ne-am trezit ostatici ai norocului și expuși la deciziile imprevizibile ale altora.
Ca urmare, percepția industriei, a lucrătorilor, a politicienilor și a piețelor a trecut de la complacere la alarmă. Riscurile materiale cu care ne confruntăm pentru creșterea noastră, valorile noastre sociale și identitatea noastră planează asupra tuturor deciziilor noastre.
Asistăm la rupturi instituționale majore. Șocul politic din SUA este masiv. Și acesta a fost dublat de o schimbare completă de abordare în țări precum Germania și de o nouă determinare în cadrul Comisiei (N.R. : Comisia Europeană ) de a aborda barierele și birocrația. Și avem începutul unui plan de acțiune, care este furnizat de rapoartele recente. Sfaturile lor politice au devenit, dacă este posibil, și mai urgente astăzi.
Vom investi din nou în Europa, masiv și responsabil. Vom face față intereselor dobândite, care ne blochează în prezent calea către un viitor bazat mai mult pe inovare decât pe privilegii. Și ne vom proteja și ne vom păstra libertatea