Pe listă au mai fost incluse și 285 de componente distribuite în România de-a lungul a peste 1.000 de kilometri, ale Frontierelor Imperiului Roman-Dacia
Pe listă au mai fost incluse și 285 de componente distribuite în România de-a lungul a peste 1.000 de kilometri, ale Frontierelor Imperiului Roman-Dacia
Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi “Frontierele Imperiului Roman – Dacia” au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată prin consens de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 46-a sa sesiune, de la New Delhi, India, ce se desfăşoară în perioada 21-31 iulie 2024.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând ”Masa Tăcerii“, ”Poarta Sărutului“, ”Aleea Scaunelor” şi ”Coloana fără Sfârşit “ , a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938, ca un omagiu adus soldaților căzuți în Primul Război Mondial.
”Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncusi la Târgu Jiu reprezintă o lucrare excepțională, o fuziune între sculptura monumentală abstractă, arhitectura peisajului, inginerie și instalație urbană ce oferă o experiență comemorativă secvențială, la scară urbană, având o puternică încărcătură simbolică și marcând o expresie artistică de mare forță și puritate în plan multiplu: artistic, simbolic și spiritual. Combinația dintre conceptul artistic, calitatea excepțională a execuției și realizarea inginerească a Coloanei fără sfârșit, în special, contribuie la desăvârșirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolului XX”, se arată în decizia Comitetului Patrimoniului Mondial.
”Frontierele Imperiului Roman -Dacia” reprezintă cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România. Aceasta include 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație, distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe ale României.
„Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman, prin consolidarea frontierelor sale nordice, și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. […] Ele atestă versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul local, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman și cuprinde atât sectoare terestre, cât si fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu”, a declarat Comitetului Patrimoniului Mondial.
România figurează în acest moment pe Lista Patrimoniului Mondial cu alte nouă obiective de patrimoniu cultural și natural, incluse începând cu 1991: Delta Dunării (1991), Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), Centrul Istoric Sighișoara (1999), Biserici de lemn din Maramureș (1999), Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017) și Peisajul cultural minier Roșia Montană (2021).
